Pe aceeași temă
„Pe lângă activitatea la compania de energie Burisma din Ucraina, Hunter Biden a consiliat un om de afaceri român cu legături cu Statele Unite, Puiu Popoviciu, ale cărui tranzacții imobiliare au fost vizate de investigații, potrivit unor persoane familiare cu situația", relatau jurnaliștii americani în urmă cu cinci luni.
Puiu Popoviciu, a fost condamnat definitiv în 2017 la şapte ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul Băneasa în care este acuzat că a obținut un teren de 224 de hectare, prin asocierea firmei sale cu Universitatea de Agronomie din București, teren pe care l-a cumpărat la un preț subevaluat, producând un prejudiciu de circa 75 de milioane de euro.
Înainte de a fi trimis la închisoare, Popoviciu a fugit în Marea Britanie, unde a fost reținut inițial de Poliția Metropolitană, dar eliberat ulterior , după plata unei cauțiuni de 200.000 de lire.
Scandalul convorbirii telefonice din iulie dintre președinții SUA și Ucrainei a readus în atenția opiniei publice, implicarea lui Joe Biden, prin intermediul fiului său în mai multe afaceri bănoase în țările din Estul Europei.
În plin scandal se implică și avocatul personal al lui Donald Trump, Rudy Giuliani, care și el la rândul lui a avut relații ciudate cu cercuri de afaceri din zonă, bănuite și chiar anchetate pentru fapte de corupție.
În apărarea sa, Donald Trump, l-a trimis pe avocatul șău, Rudy Giuliani, să obțină anchetarea afacerilor desfășurate în Ucraina de familia Biden, în timpul fostei adminstrații democrate.
Jurnaliștii americani scriu că Popoviciu și alti oameni de afaceri români cu probleme în justiție ar fi încercat să convingă congresmeni și oameni foarte influenți din establishment-ul american că sunt victimele unor abuzuri, iar una dintre persoanele influente cu care Popoviciu a legat o relație de prietenie este Robert Hunter Biden, fiul fostului vicepreședinte american Joe Biden, prin care ar fi încercat să-și susțină cauza inclusiv în Congresul american.
Avocatul președintelui Trump, Rudy Giuliani, arăta la sfârșitul lunii mai 2019 despre colaborarea lui Hunter Biden cu Gabriel Popoviciu că este „un caz care cere să fie investigat. Dacă nu va fi investigat, nu avem un sistem de justiţie egal în această ţară (Statele Unite – n.r.)”.
Mai nou, Rudy Giuliani a vorbit despre afacerilor pe care fiul lui Joe Biden le-ar fi desfășurat și în România, și se insistă pe clarificarea unor aspecte ale acestor relații din țări fost-comuniste, în care corupția este scăpată de sub control.
„Hunter Biden spune: «Nu am făcut nimic rău». Stop, stop, nicio investigație. Nimic. Toate aceste lucruri ar fi trebuit să înceteze când președintele Donald Trump a spus că nu a făcut nimic rău. Presa nu relatează aceste lucruri. Dar eu am toate informațiile. Sunt numeroase lucruri care vor apărea. Nu am trecut încă la România. Să vedeți când vom ajunge la România (...)”, a subliniat Giuliani, numindu-l „escroc” pe Hunter Biden, ale cărui afaceri în Ucraina, China și alte țări au devenit o țintă pentru republicani și Trump.
Revista Mother Jones, cea mai longevivă (fondată în 1976) revistă de investigații din SUA finanțată din donații, a scris pe larg despre acest subiect, articolul fiind preluat de Agenția Rador.
Articolul apărut în Mother Jones:
Cererea adresată de Trump președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, de a-i face o „favoare” care l-ar ajuta în plan politic, trăsnește a corupție. După cum a punctat vineri senatorul republican din Utah Mitt Romney, a cerut investigarea unui adversar electoral care urmărește destul de clar un avantaj politic, nu combaterea corupției.
Și cum Trump a continuat să profite în calitate de președinte de cheltuielile făcute de funcționari guvernamentali americani și străini la proprietățile sale, criticile lui la adresa corupției din alte țări sună a gol.
Și apoi mai este și Giuliani, al cărui istoric recent face și din el un slab promotor al eliminării corupției din alte țări. În calitate de avocat al lui Trump, Giuliani l-a ajutat pe acesta să se implice în activități care au provocat acea reclamație a unui avertizor de integritate care se află acum în centrul anchetei Congresului ce vizează destituirea președintelui.
Și, de când lucrează pentru Trump, Giuliani s-a implicat în acțiuni din mai mult țări ce pot fi calificate drept anti-anticorupție.
În Ucraina, Giuliani s-a plasat de partea unor oficiali și afaceriști acuzați de corupție, în încercarea de a-l denigra pe fostul (sic!) candidat la alegerile prezidențiale din 2020 Joe Biden. În calitate de vicepreședinte, Biden se alăturase unui cor internațional de critici care cerea revocarea lui Viktor Șokin, un procuror, a cărui lipsă de activitate în instrumentarea dosarelor de corupție era ea însăși considerată a fi profund coruptă.
Giuliani argumenta, fără nici o probă, că Biden dorea să-și protejeze fiul, Hunter Biden, membru în consiliul de administrație a unei companii de gaze ucrainene, (pentru care era plătit cu 50.000 de dolari pe lună - n.r.).
Giuliani îi discreditează totodată pe activiștii anticorupție de acolo, susținând că ucrainenii care au făcut plăți secrete cash către fostul director de campanie al lui Trump, Paul Manafort, ar fi intervenit în mod incorect în politica internă americană.
Argumentul lui ar fi acela că ei au interferat cu alegerile din SUA pentru că expunerea lui Manafort în august 2016 a afectat campania lui Trump.
Portofoliul lui anti-anticorupție se extinde și la România. În august 2018, când lucra în calitate de avocat pentru Trump, Giuliani a trimis, aparent din senin, o scrisoare președintelui român Klaus Iohannis în care acuza Direcția Națională Anticorupție a țării de presupuse excese în activitatea ei.
Giuliani scria că activitatea anticorupție implica „intimidarea judecătorilor; a avocaților și martorilor apărării; interceptarea neconstituțională a telefoanelor; și proceduri judiciare nedrepte”. România ar fi trebuit să acorde amnistie oficialilor condamnați „prin excesele” procurorilor români, scria el.
Acea scrisoare contrazicea poziția oficială a SUA. Departamentul de Stat încuraja campania anticorupție și a redactat o scrisoare în care afirma că: „Rudy Giuliani nu vorbește în numele guvernului SUA în chestiuni de politică externă”.
Ce a dus la preocuparea lui Giuliani pentru presupusele excese ale procurorilor români? Giuliani afirmă că a acționat în numele companiei Freeh Group International Solutions. Această companie condusă de fostul director FBI al președintelui Bill Clinton, Louis Freeh, reprezenta cel puțin un cetățean român care se confrunta cu procurorii atacați de Giuliani. Giuliani a declarat pentru Politico că Freeh l-a plătit pentru acea scrisoare, dar a refuzat să dezvăluie suma.
Scrisoarea îi era utilă lui Liviu Dragnea, șeful social-democraților aflați la guvernare în România, într-un moment în care acesta, cel mai puternic politician din țară, se lupta și cu o condamnare din iunie 2018 pentru abuz în serviciu, una dintr-o serie de acuzații de corupție și abuz în serviciu care i se aduceau.
Dragnea a exploatat apropierea lui Giuliani de Trump și a prezentat scrisoarea ca pe o expresie a politicii oficiale americane, declarând că aceasta a demonstrat că „încrederea în sistemul de justiție din România este grav zdruncinată când vine vorba de partenerii externi”.
Acea declarație făcea parte dintr-o acțiune a lui Dragnea menită a-i discredita pe procurorii români, o campanie având similitudini remarcabile cu atacurile pornite de Trump și aliații săi împotriva acelora care au încercat să investigheze neregulile de care e acuzat președintele.
Dragnea a fost condamnat anul acesta la trei ani și jumătate de închisoare.
Giuliani a refuzat să spună cu cât l-a plătit Freeh pentru scrisoare, precum și să dea detalii mai substanțiale despre chestiune. „Aș paria pe Louis Freeh oricând, iar el a avut dreptate în chestiunea aceasta”, a scris el. Întrebat dacă știe cine erau clienții lui Freeh din România, el nu a răspuns.
