Pe aceeași temă
"Cred ca daca va exista efort si bunacredinta, intentie legitima de a rezolva problema de ambele parti, este posibil ca in urmatoarele luni sa... ajungem intr-un punct unde sa putem inlatura sanctiunile", a spus Kerry, citat de Ziare.com, intr-un discurs tinut in ultima zi a Forumului Davos, din Elvetia, unde s-au reunit timp de patru zile unii dintre cei mai puternici și bogați oameni de pe planetă.
Condiția
John Kerry a subliniat ca sanctiunile pot fi indepartate numai cand Rusia si Ucraina respecta angajamentele de a restaura pacea si stabilitatea in regiune. Asta presupune un armistitiu total in estul Ucrainei si retragerea armamentului greu din regiune.
Sancțiunile
Consiliul European a decis in decembrie prelungirea planului de sanctiuni indreptate asupra Moscovei, in contextul tensiunilor intre cele doua blocuri.
Initial, sanctiunile au fost introduse pentru un an, la 31 Iulie 2014, ca raspuns la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Insa, data fiind evolutia nesigura in relatia cu Moscova, Bruxellesul a decis la 22 Iunie 2015 sa prelungeasca durata masurilor cu inca sase luni, pana la 31 Ianuarie 2016. Europa leaga direct durata sanctiunilor de implementarea complete a acordului de la Minsk privind incetarea focului in estul separatist al Ucrainei.
“Totusi, dat fiind ca acordul de la Minsk nu va fi aplicat complet pana la 31 Decembrie 2015, durata sanctiunilor a fost prelungita in timp ce Consiliul continua sa aprecieze progresul in implementarea” acordului. Masurile luate de Occident vizeaza, in principal, domeniile financiar, de energie si de aparare.
Prin aceste masuri, Uniunea Europeana incearca sa preseze Moscova pentru detensionarea crizei din Ucraina si asigurarea integritatii teritoriale a statului din estul continentului. UE “vede implementarea completa a acordului de la Minsk ca pe o baza pentru o solutie politica sustenabila pentru conflictul din estul tarii”, arata Bruxellesul.
Mai mult, Uniunea “condamna cu fermitate anexarea ilegala a Peninsulei Crimeea de catre Federatia Rusa”, actiune pe care nu o recunoaste.
In acest context, spatiul comunitar a impus in 17 Martie 2014 primele interdictii de calatorie si inghetarea activelor asupra anumitor persoane din Rusia cu legaturi in actiunile asupra Ucrainei.
Invazia Rusiei in Crimeea
Joe Biden a facut in 7 si 8 Decembrie o vizita oficiala in Ucraina, actiune perceputa drept un semnal clar al Washigtonului ca Ucraina nu poate fi moneda de schimb in problema Siriei. Alaturi de presedintele Petro Porosenko, Biden a acuzat explicit Federatia Rusa de violarea acordului de incetare a focului semnat la Minsk, in Belarus. In sprijinul declaratiilor facute, vicepresedintele SUA a promis inca un ajutor de $190 de milioane.
“Statele Unite stau ferm alaturi de poporul ucrainean in fata constantei – si subliniez constantei – agresiuni a Rusiei si a separatistilor sustinuti de Rusia”, a spus oficialul american. Biden a adaugat ca acordul de incetare a focului Minsk nu poate avea succes “daca Rusia nu isi indeplineste responsabilitatile si presedintele Putin esueaza sa se ridice la nivelul promisiunilor pe care le-a facut in repetate randuri presedintelui meu (Barack Obama – n.r.), voua si comunitatii internationale”.
In continuare, a mai aratat Vicele SUA, cea mai buna solutie la conflictul din Donbas ramane diplomatia aplicata in acordul de la Minsk. “Insa ambele parti trebuie sa se supuna conditiilor. Minsk nu poate avea succes daca Rusia nu isi indeplineste responsabilitatile”. Joe Biden a tinut sa taxeze si “invazia ilegala” a trupelor rusesti in peninsula Crimeea. “Simplul fapt ca nu vorbim in fiecare zi despre Crimeea nu inseamna ca am uitat despre aceasta invazie ilegala a Rusiei si ca o vom accepta, noi sau comunitatea internationala”.
