Pe aceeași temă
La debutul întrevederii oficiale de luni cu liderul de la Kremlin, Emmanuel Macron a declarat că scopul său este să evite o confruntare armată și să stabilească un climat de încredere între Rusia și Uniunea Europeană.
Macron, care candidează în aprilie pentru un nou mandat de președinte, s-a poziționat ca un potențial mediator al crizei din Ucraina, Parisul arătându-se până acum sceptic la temerile exprimate de Washington, Londra și alte capitale occidentale privind o invazie iminentă a trupelor ruse în Ucraina, comentează Reuters.
Macron i-a spus președintelului rus că el caută un răspuns „util” „care să ne permită desigur să evităm războiul și să construim încredere, stabilitate, vizibilitate”. Putin, la rândul său, a spus că Rusia și Franța împărtășesc „o preocupare comună cu privire la ceea ce se întâmplă în sfera securității în Europa”.
„Observ câte eforturi depune actuala conducere a Franței și personal președintele pentru a rezolva criza legată de asigurarea securității pe baze egale în Europa pentru o perspectivă istorică serioasă”, a spus Putin.
De asemenea, pe agenda președintelui francez se află și securitatea energetică a Europei, Rusia contând pentru 40% din importurile UE de gaze naturale.
Înainte de întâlnire, Kremlinul a declarat că se așteaptă că discuțiile să fie „de fond și prelungite”. Pe parcursul ultimelor săptămâni de tensiuni, Germania și Franța s-au situat în fruntea încercărilor de a urmări o cale diplomatică solidă, distanțându-se de amenințările constante cu sancțiuni și de discuțiile despre opțiuni militare vehiculate Washington.
Înainte deplasării la Moscova, Macron a declarat într-un interviu pentru Journal du Diamanche: „Obiectivul geopolitic al Rusiei nu este în mod clar Ucraina, ci clarificarea relațiilor de coabitare cu NATO și Uniunea Europeană”.
La sosirea pe aeroportul din Moscova, președintele francez le-a spus reporterilor „Sunt rezonabil de optimist dar nu cred în miracole spontane”.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov a spus și el că așteptările sunt limitate de la întrevederea Putin-Macron: „Situația este prea complexă pentru a ne aștepta la progrese majore în decursul unei singure întâlniri”. Aceasta deoarece Macron nu poate face concesii semnificative pe care Putin le așteaptă în numele NATO sau al UE, dar există cel puțin speranța că pot fi reduse tensiunile și să deschidă o nouă cale de dialog.
Rusia a desfășurat peste 100.000 de soldați în apropierea granițelor Ucrainei, dar neagă că ar plănui o invazie. În schimb, susține că este pregătită să ia „măsuri tehnico-militare”, pe care nu le-a detaliat, dacă nu îi sunt îndeplinite condițiile - promisiunea că NATO nu va primi niciodată Ucraina în alianță și că își retrage trupele din Europa de Est. Washingtonul a respins aceste cereri, considerându-le nejustificate, dar a declarat că este dispus să discute despre controlul armelor și măsuri de consolidare a încrederii. Moscova spune însă că aceasta ar fi o discuție separată, fără legătură cu actuala situație de la granița cu Ucraina.
„În ultimele zile nu a existat nimic nou pe tema garanțiilor de securitate cerute de Rusia. Interlocutorii noștri occidentali preferă să nu menționeze acest subiect”, a declarat Peskov.
Statele Unite și aliații săi au exclus apărarea Ucrainei cu forțe militare în teren, dar spun că vor răspunde la orice invazie cu sancțiuni, livrări de arme și întărirea apărării țărilor NATO din apropiere.
Săptămâna trecută, președintele american Joe Biden a ordonat ca aproape 3.000 de soldați americani să fie desfășurați în Polonia și România pentru a proteja mai bine flancul estic al NATO.
Germania a anunțat luni că va desfășura 350 de soldați în Lituania pentru a întări un grup de luptă NATO din această țară. Franța, la rândul ei, anunțase că va trimite soldați în România.
La Londra, un purtător de cuvânt al premierului britanic Boris Johnson a declarat că îngrijorările Rusiei cu privire la o potențială „agresiune” a NATO sunt „în mod fundamental neîntemeiate, deoarece NATO este o alianță defensivă”. El a declarat că Marea Britanie dorește să colaboreze cu Moscova pentru a-i oferi asigurări în acest sens.
Cu toate acestea, Rusia consideră că cei 14 noi membri est-europeni care au intrat în NATO de la încheierea Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, reprezintă o invadare a sferei sale de influență și o amenințare la adresa securității sale.
