Pe aceeași temă
Alegerile parlamentare din Germania, de duminică, cu o prezență la vot de 71%, au fost câștigate de coaliția creștin-democrată condusă de Angela Merkel, cu 216 de mandate (32,5%-33% indică exit-pollurile date de cele două televiziuni publice, ZDF și ARD). Ea e urmată de social-democrații lui Schulz, cu 133 de mandate (20- 21%). Intrarea în Bundestag, ca a treia plasată, cu 89 de mandate, a Alianței pentru Germania (AfD, cu 13,2-13,5%), partid naționalist-populist radical, cu simpatii neo-naziste și membri care au ajuns în partid pe filiera NPD, partid nazist, va pune, însă, probleme serioase în negocierile pentru realizarea unei coaliții de guvernare. Martin Schulz a anunțat deja că-și va face o misiune din combaterea extremismului, fără vreo intenție de a-și da demisia, așa cum prognozau analiștii, el arătându-se interesat de pregătirea și câștigarea alegerilor regionale din Saxonia inferioară unde vrea să dea guvernul. La scurt timp de la discursul lui Merkel, social democrații lui Schulz au anunțat că refuză o alianță cu partidul Angelei Merkel. Astfel CDU-CSU va trebui să-și caute aliați în rândul partidelor mai mici care vor reuși să intre în Parlament. Liderul AfD a anunțat deja, pe un ton amenințător, că vrea să redea Germania germanilor și că nu le va face viața ușoară adversarilor politici. Negocierile de la alegerile precedente au durat 89 de zile.
19.55 - Angela Merkel susține un discurs în fața susținătorilor - ”Când văd atâția tineri aici vă spun că nu trebuie să ne fie frică de viitorul Germaniei. Vă mulțumesc. Mă duc la o întâlnire cu ceilalți lideri de partid. Ne pregătim să punem osul la treabă. Vă mulțumesc!”
19.40 - Martin Schulz ține primul său de discurs de după exit-poll.
Contrar predicțiilor făcute de analiști, Schulz nu și-a anunțat demisia de la conducerea SPD, social-democrat: ”Vom încerca să obținem succes la alegerile regionale din Saxonia inferioară, pentru a da guvernul din landul respectiv. Vom reorganiza partidul. Ne vom lua răgazul necesar pentru acest scop. Stau la dispoziția partidului pentru acest scop.” El a mai vorbit de viitoarea sa misiune: combaterea extremismului.
19.06 - ”Vrem să ne recuperăm țara, să ne luăm Germania înapoi. Vor trebui să se teamă de noi” - este declarația liderului AfD, al treilea clasat, primul care a ținut un discurs după anunțarea celor două exit-polluri.
19.00 Exit polluri făcute de cele două televiziuni de stat: ZDF și ARD, la o prezență la vot de 71%
- CDU/CSU - Coaliția Creștin Democrată, care o susține pe Angela Merkel - 33,5% - 32,5% - 216 mandate
- SPD - Partidul Social Democrat - condus de Martin Schulz - 21% - 20% - 133 mandate
- AfD - Alianța pentru Germania - naționalist populiști radicali, urmași ai naziștilor veniți pe filiera NPD - 13,2% - 13,5 - 89 de mandate
- Partidul Liber Democrat - 10,1% 10,5% - 70 de mandate
- Partidul Verzilor - 9,5% - 9,5% - 63 de mandate
- Die Linke - stânga - 9% - 9% - 60 de mandate
16.03 - Angela Merkel a votat în urmă cu câteva minute la o secție din Berlin. Nu a făcut nicio declarație presei.
14:10 - Martin Schulz a scris azi de patru ori pe Facebook, generand mii de comentarii. Rivala sa, Angela Merkel nu a avut nicio astfel de interactiune cu alegatorii, scrie ziare.com
Ultima postare a Angelei Merkel este de ieri:
13:55 - Presa germana aminteste celor care merg la urne ca selfie-urile sunt interzise in cabinele de vot. Codul electoral federal a fost actualizat in acest an si interzice expres acest lucru.
13:05 - In Munchen, participarea la vot este mai buna decat la precedentele alegeri. Deja, aici au votat peste 40% dintre electori, arata Bild.
12.00 - In jurul orei pranzului a votat si presedintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier. Steinmeier a votat intr-un local de vot amenajat intr-o scoala din Berlin. El a venit impreuna cu sotia sa, pe ploaie, si s-a asezat la rand, in urma altor alegatori, cu care a conversat in timpul asteptarii. Presedintele Germaniei s-a aratat placut impresionat de larga participare la vot. El a spus că votul de astăzi este unul pentru democrație în Europa cu trimitere la pericolul intrării naționalist-populiștilor de la AfD în parlament, transmite corespondentul Digi 24. AfD, partid naționalist-populist cu membri ai NPD (nazist) marchează o premieră: ar fi prima intrare a naziștilor în parlament de la încheierea războiului. În sondaje sunt cotați pe locul trei. Steinmeier şi-a avertizat concetăţenii asupra pericolului pe care îl reprezintă apatia electorală: dacă nu votaţi, vor decide alţii în locul vostru. „Este mai clar decât oricând. Acest vot este despre democraţie şi despre viitorul Europei”, a declarat și preşedintele Germaniei.
11:50 - Cele mai recente sondaje, pana la deschiderea urnelor, arata ca o treime dintre germani sunt inca indecisi cu privire la votul lor.
10:50 - Sprijinul pentru AfD (populist naționalist, urmaș al nazismului) este cel mai puternic in nord-estul Germaniei, scrie The Telegraph.
10:20 - Martin Schulz a votat putin dupa ora 10. în localitatea sa sde baștină, Wurselen. El a fost insotit la vot de sotia sa, Inge. El a facut un ultim apel, printr-un videoclip postat pe Facebook, la electoratul social-democrat, ca sa mearga la vot. "Pe un soare stralucitor, tocmai am votat aici, in primaria din orasul meu natal Wurselen, impreuna cu sotia mea. Doua voturi "atat primul, cat si cel de-al doilea- le-a primit deja SPD-ul. Desigur ca aceasta inca nu ajunge, acum e randul vostru, acum trebuie sa iesiti voi. Acum trebuie ca si voi sa iesiti si sa votati".Așa i-a indemnat candidatul SPD Martin Schulz pe social-democrati sa iasa la vot., scrie Dani Rockhoff, corespondentul Hotnews. Partidul sau inregistra in ultimul sondaj de opinie al institutului Emnid, o intentie de vot de 22%, in scadere cu 3,7% fata de alegerile din 2013.
10:00 - Ultimele cinci sondaje, publicate inainte de deschiderea urnelor, arata ca AfD s-ar situa pe locul trei, dupa CDU si SPD, cu 10 pana la 13% din voturi, relateaza The Guardian.
9.10 - Un foarte matinal alegator a fost Cem Ozdemir, presedintele Verzilor (Bundnis90/Die Grunen), care este de origine turca. El a votat imediat dupa deschiderea centrului de votare din Berlin-Kreuzberg. Bine dispus, el i-a salutat pe jurnalisti, insa la iesirea din cabina de vot nu a facut niciun comentariu. Daca turcii germani nu participa la vot, aceasta inseamna pierderi mai cu seama pentru SPD si Verzi, care pierd din voturi, prezumtiv in favoarea nationalistilor de la AfD., explică Dani Rockhoff pentru Hotnews.ro.
9:00 - Urnele de vot s-au deschis la ora locala 8.00. Sunt asteptati la vot 61,5 milioane de germani, dintr-o populatie de 82,7 milioane. Urnele se închid la ora locala 18:00 (19:00 - ora Romaniei), dupa care vor fi anuntate primele exit-poll-uri. Germania este o democratie parlamentara unde cancelarul este ales de deputatii din Bundestag, camera inferioara a Parlamentului, provenita din alegeri. Angela Merkel (63 de ani) aflata de 12 ani la putere, este marea favorita pentru a obtine cel de-al patrulea mandat de cancelar.
Potrivit celor mai recente sondaje, Uniunea Crestin-Democrata a lui Merkel ar urma sa obtina un scor de 34-36%, in timp ce social-democratii SPD (Martin Schulz) sunt cotati cu 21-22%. O eventuala victorie a CDU in alegeri ar putea fi insa umbrita de un scor istoric al AfD - Alternativa pentru Germania, formatiunea nationalista anti-islam, cotata in sondaje pe locul al treilea, cu 11-13% din voturi. AfD este considerat de multi un partid de extrema dreapta, chiar urmas al nazismului, scrie Ziare.com.
Angela Merkel, favorita in alegerile federale din Germania, si rivalul sau social-democrat Martin Schulz si-au tinut, sambata, ultimele discursuri din aceasta campanie electorala, in fiefurile lor, pentru a-si motiva alegatorii, cu o zi inainte de un scrutin la care dreapta nationalista ar putea obtine un avans istoric, scrie sambata intr-un comentariu AFP.
Angela Merkel (63 de ani) a mers mai intai la cartierul general al campaniei sale din Berlin. "Fiecare vot conteaza!", a declarat cancelarul in exercitiu, care vizeaza un al patrulea mandat, dupa 12 ani la putere. Dupa-amiaza a mers in circumscriptia sa Mecklenburg-Pomerania, in fosta RDG, la Greifswald, unde nationalistii antiislam din Alternativa pentru Germania (AfD) au invins partidul sau, Uniunea Crestin-Democrata (CDU), la alegerile regionale anul trecut.
In ultimele saptamani, sefa conservatorilor a fost huiduita la unele mitinguri de campanie de mici grupuri de simpatizanti ai dreptei populiste care o acuza de "tradare" pentru ca a deschis portile Germaniei in 2015 pentru sute de mii de solicitanti de azil, in majoritate musulmani.
AfD (naționalist-populist, urmaș al nazismului), care si-a radicalizat discursul la final de campanie, a castigat cateva puncte in sondaje si se claseaza pe locul al treilea, cu 11-13% din intentiile de vot, inaintea stangii radicale Die Linke, a Partidului Liber-Democrat (FPD, liberalii) si a Verzilor (ecologistii). Un astfel de scor nu a mai fost vazut in Germania de dupa razboi. O mare parte a societatii civile avertizeaza in legatura cu un vot pentru AfD, calificat de multi drept partid de extrema dreapta, chiar urmas al nazismului. Un avans al AfD ar arunca o umbra asupra victoriei asteptate a conservatorilor lui Merkel - Uniunea Crestin-Democrata (CDU) si ramura sa bavareaza Uniunea Crestin-Sociala (CSU), care, potrivit sondajelor, i-ar devansa larg, cu 34-36% din voturi, pe social-democratii SPD, 21-22%.
Vicepresedintele Comitetului International Auschwitz, Christoph Heubner, si-a exprimat temerea ca avansul AfD, "un conglomerat de antisemiti, dusmani ai democratiei si predicatori ai urii nationaliste, va da un impuls urias populistilor si extremistilor de dreapta in intreaga Europa".
La randul sau, social-democratul Martin Schulz (61 de ani) a avut dupa-amiaza un ultim miting electoral in Aachen (vest), aproape de orasul sau natal.
In conditiile in care o treime dintre alegatori sunt indecisi, Schulz, fost presedinte al Parlamentului European, spera inca sa creeze o surpriza, in pofida unei erodari constante a SPD in sondaje. Vineri, la un mare miting electoral la Berlin, Schulz a acuzat-o pe Merkel ca este candidata imobilismului. "Urmatorii patru ani nu pot fi patru ani de inertie si letargie", a spus Schulz. Dar, cu acest mesaj, Schulz a avut de suferit pe toata durata campaniei, deoarece partidul sau, SPD, a guvernat cu CDU din 2013.
citește și De ce vrem ca Merkel să câștige alegerile
Cum se voteaza
Fiecare dintre cei 61,5 milioane de alegatori dispune de doua voturi pentru alegerea deputatilor, al caror numar minim este fixat la 598. Numarul exact al acestora nu va fi insa cunoscut decat la incheierea scrutinului, scrie Hotnews.ro
Jumatate dintre fotolii (299) sunt atribuite printr-un scrutin uninominal direct la nivel de circumscriptii. Candidatul plasat primul, chiar daca nu are 50% din voturi, este ales. Ceea ce favorizeaza, in mod traditional, marile partide, in conditiile in care formatiunile mici nu au decat foarte putini deputati alesi direct.
Dar alegatorii dispun de un al doilea vot, pe care il atribuie unei liste de partid in fiecare stat regional. Aici intervine sistemul proportional, introdus sub influenta aliatilor dupa Razboi pentru a evita revenirea la putere a totalitarismului, cu un prag minim de 5% din voturi pentru a intra in Bundestag.
Fotolii suplimentare
Alegatorii pot vota de doua ori pentru acelasi partid sau nu. Germanii opteaza adeseori pentru a doua varianta deoarece sunt obisnuiti sa fie condusi de coalitii, din cauza sistemului proportional, si incearca sa influenteze compozitia lor.
Al doilea vot are multa importanta: scorul obtinut de fiecare partid in fiecare stat regional va determina in mare parte numarul de alesi trimisi in final in Bundestag, printr-un sistem de calcul complicat.
Daca un partid obtine spre exemplu intr-o regiune sau pe plan national 30% din voturi pe sistemul proportional va avea dreptul la 30% din toate fotoliile de parlamentar.
Tot mai multi deputati
In acest stadiu, apar doua situatii: daca numarul de deputati alesi direct in scrutin majoritar reprezinta un total inferior acestui prag de 30%, se completeaza cu alesi de pe listele regionale. Daca, in schimb, este superior scorului proportional (ceea ce se intampla adeseori pentru cele doua mari partide, conservatorii si social-democratii), aceste fotolii directe suplimentare raman in vigoare si majoreaza deci mecanic numarul total de deputati din Bundestag.
In astfel de cazuri, Curtea Constitutionala germana a impus o reechilibrare sub forma unei atribuiri de fotolii suplimentare si partidelor mici, pentru a prezerva dimensiunea proportionala a scrutinului.
In acest fel numarul total de deputati a crescut din vot in vot in ultima perioada: acum sunt deja 630 de deputati in Bundestag si unele proiectii indica ca ar putea ajunge la 700. Tentativele de plafonare a acestui numar au esuat.
Cum sunt văzute alegerile din Germania în Europa și în alte țări de pe mapamond (analiză Dani Rockhoff)
Duminica seara, intreaga lume va afla cum a votat Germania. Desi Angela Merkel e clar favorita la obtinerea inca unui mandat de cancelar, surprize se pot ivi oricand la alegeri, iar una dintre cele neplacute este ca nationalistii germani sa intre in Bundestag. Realegerea lui "Mutti" (cum este alintata Merkel in tara sa) e o garantie de stabilitate, intr-o lume plina de provocari: terorism, o Coree de Nord "nebunatica", o Europa ce scartaie din incheieturi si o America puternic indatorata si imprevizibila la varf. Dar sa vedem cum sunt privite alegerile parlamentare germane de alte tari de pe mapamond, in care marea majoritate sunt "pro-Mutti", doar vecinii austrieci l-ar prefera pe Schulz.
MAREA BRITANIE: Cu Brexit-ul lor, britanicii au stricat toata constructia UE. Si se pare ca haosul ce incepe in tara lor nu le e unora de ajuns. Un corespondent de presa britanic de la Berlin a caracterizat confruntarea televizata dintre Angela Merkel (CDU) si Martin Schulz (SPD) drept "o rusine pentru Germania”, in sensul lipsei de combativitate si a abordarii de "teme minore”. Merkel ii fascineaza insa pe britanici prin longevitatea sa politica (mai mare decat cea a Margaretei Thatcher sau a lui Toni Blair) si prin reusitul sau comeback politic, dupa criza refugiatilor, pe care i-a primit cu sutele de mii in tara sa. In UK se apreciaza pozitiv faptul ca votul tinde majoritar spre partidele de centru, franand ascensiunea populistilor, ceea ce e un semn bun pentru democratie. Referitor la viitoarea guvernare, politicienii pro-Brexit britanici favorizeaza o coalitie a Uniunii cu liberalii (FDP).
FRANTA: Spre deosebire de britanici, francezii pro-europeni privesc cu ingrijorare o posibila intrare la guvernare a liberalilor germani, deoarece acestia s-au pozitionat explicit impotriva extinderii Eurozonei. Cu FDP-ul la guvernare pot aparea probleme si in ce priveste exporturile de armament, pe care liberalii le vor mai strict controlate. Mediului de afaceri francez i-ar conveni insa aceasta formula de guvernare germana, sperand ca asocierile franco-germane se vor inmulti. Presedintele Emmanuel Macron vrea marti sa faca deja, propuneri pentru "o noua intemeiere a Europei”. Francezilor le e teama insa ca ascensiunea AfD-ului german ar putea reimpulsiona valul populist in Europa si in tara lor.
AUSTRIA: Austriecii sunt si ei in febra alegerilor, caci in15 octombrie voteaza un nou Parlament. Cancelarul austriac Christian Kern este social-democrat si candideaza din nou, insa cu sanse reduse de castig, in fata contracandidatului sau, ministrul de externe Sebastian Kurz. Ultimul a luat avant in sondaje, dupa ce a anuntat intentia crearii unei Mari Coalitii de guvernamant. Daca in Germania social-democratii sufera o infrangere, este posibil ca si in tara vecina sa se simta efectele acestui esec. Intre Berlin si Viena tensiunile referitoare la refugiati, cum au fost ele in 2015, tin de trecut, cu Bavaria lui Horst Seehofer (CSU) relatiile sunt cordiale, prin urmare un al patrulea mandat al lui Merkel nu ii deranjeaza, in mare, nici pe austrieci. (analiza integrală, pe Hotnews.ro)
