Pe aceeași temă
UPDATE: Învestirea în funcție a noului Guvern condus de Pavel Filip a provocat manifestații de stradă. Protestatarii, adunați în preajma Parlamentului, au înconjurat clădirea. Într-o ciocnire cu fortele de ordine, oamenii au rupt cordonul de securitate și au forțat ușa Legislativului cu o rangă, potrivit Hot News. Conform estimărilor presei de la Chișinău, peste 2.000 de oameni protestează în această seară în apropierea Parlamentului. Într-o reacție rapidă la votul de învestitură, fostul ministrul al Educației și lider al platformei “Un pas pentru Moldova”, Maia Sandu, a scris pe rețelele de socializare că "daca renunti la democratie pentru stabilitate, in cele din urma vei pierde si democratia, si stabilitatea".
Noul Guvern a fost susținut de 57 dintre cei 68 de deputați prezenți la ședintă, arată Moldpres. Votul a vizat programul de activitate și lista Cabinetului de miniștri.
Noul Executiv va fi condus de premierul Pavel Filip și va avea următoarea componență: Calmîc Octavian – ministru al economiei; Galbur Andrei – ministru al afacerilor externe şi integrării europene; Armașu Octavian - ministru al finanţelor; Cebotari Vladimir - ministru al justiţiei; Jizdan Alexandru – ministru al afacerilor interne; Şalaru Anatolie – ministru al apărării; Bîtca Vasile – ministru al dezvoltării regionale şi construcţiilor.
Totodată, Grama Eduard va ocupa funcția de ministru al agriculturii şi industriei alimentare; Chirinciuc Iurie – ministru al transporturilor şi infrastructurii drumurilor; Munteanu Valeriu – ministru al mediului; Fusu Corina – ministru al educaţiei; Babuc Monica – ministru al culturii; Grigoraș Stela – ministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei; Glavan Ruxanda – ministru al sănătăţii; Zubcu Victor – ministru al tineretului şi sportului; Botnari Vasile – ministru al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
În viitorul Guvern vor fi patru viceprim-miniștri: Brega Gheorghe, Balan George, Calmîc Octavian și Galbur Andrei.
„Multumesc colegilor din PD pentru susținere. Multumesc colegilor din PL și a grupurilor create. Voi face eforturi pentru a menține un dialog constructiv cu cei din noua majoritate dar și cu deputații din opoziție. Nu în ultimul rând mulțumesc reprezentanților corpului diplomatic acreditat la Chișinău”, a declarat Pavel Filip la finalul ședinței care a durat puțin peste 30 de minute, potrivit Radio Chișinău.
Pavel Filip a prezentat miercuri numele celor care ar urma sa preia ministerele in Cabinetul sau. Potrivit presei de peste Prut, Pavel Filip a prezentat astăzi lista cu echipa guvernamentală cu care vrea să ceară votul de încredere în Parlamentul de la Chișinău. „Inițial am propus ca ședința specială în care premierul desemnat Pavel Filip va cere votul de încredere al Legislativului să se desfășoare mîine, însă majoritatea membrilor Biroului Permanent a propus ca în situația în care domnul Filip este pregătit să ceară votul de încredere al deputaților, ședința să aibă loc chiar astăzi, la 16.00”, a declarat Andrian Candu, președintele Parlamentului moldovenesc.
Soluția de compromis a lui Plahotniuc
S-a ajuns la numele lui Pavel Filip după ce controversatul oligarh Vlad Plahotniuc a fost refuzat de două ori de președintele Timofti pentru funcția de premier. Presat de noua majoritate parlamentară și de o decizie a Curții Constituționale de la Chișinău care obligă șeful statului să numească ca prim-ministru propunerea majorității din Legislativ, Nicolae Timofti a făcut propria încercare și l-a nominalizat pe secretarul general al Președinției pentru funcția de premier. Ion Păduraru a păstrat acest statut pentru mai puțin de 24 de ore, el anunțându-și retragerea pentru a evita un conflict cu Parlamentul, însă nu înainte de a-l numi pe Pavel Filip drept o soluție de compromis.
Păduraru a deplâns lipsa unui dialog politic și parlamentar: “Nu cred că își are rostul confruntarea mea cu o majoritate parlamentară stabilă”. Majoritate stabilă în jurul oligarhului Plahotniuc, pe care l-a propus de două ori pentru functia de premier, de două ori fiind respins de Timofti din motive de integritate.
„Făcând uz de dreptul său constituțional de a evalua calitățile, competența, experiența și capacitatea candidatului la funcția de prim-ministru, șeful statului informează majoritatea parlamentară și opinia publică despre decizia sa de a respinge candidatura domnului Vladimir Plahotniuc la funcția de prim-ministru”, transmitea Președinția Moldovei la mijlocul săptămânii trecute. In argumentarea sa, seful statului făcea trimitere la o Hotarare a Curtii Constitutionale din Aprilie 2013 care arata ca persoanele asupra carora planeaza dubii de integritate nu pot ocupa functii de conducere in stat.
Hotararea Curtii Constitutionale arata ca “orice mandat politic trebuie sa se bazeze pe standarde ridicate in materie de integritate”. Mai mult, Timofti considera ca Plahotniuc nu intruneste criteriile de integritate necesare desemnarii in functia de premier , avand in vedere si o hotarare din Februarie 2013 a Parlamentului Republicii Moldova prin care oligarhului i s-a dat un vot de neincredere in calitatea sa de prim-vicepresedinte al Legislativului. In consecinta, seful statului decidea sa ceara noii majoritati parlamentare sa vina cu o alta propunere de premier pana joi, la pranz. Ceea ce s-a intamplat, numai ca presedintele s-a vazut pus in fata aceleiasi propuneri: Plahotniuc insista sa preia Guvernul. Refuzat și a doua oară, Plahotniuc s-a retras, iar majoritatea parlamentară a venit cu o nouă propunere, în persoana lui Pavel Filip, considerat a fi un apropiat al oligarhului.
