Negocierile de la Bruxelles: cum va arăta Comisia Juncker

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, este aşteptat să anunţe miercuri echipa sa de comisari, cu nume şi portofolii, după ce săptămâna trecută i-a audiat pe toţi candidaţii din partea statelor membre.

Singura certitudine în noua Comisie Eu­ropeană condusă de luxemburghezul Jean-Claude Juncker este vicepreşedintele res­ponsabil pentru Serviciul de Acţiune Ex­ternă, Federica Mo­ghe­ri­ni, din partea Italiei. Junc­ker pare să-şi fi asigurat echi­pa care să îndeplinească toate criteriile pentru a tre­ce cu succes de votul din Parlamentul European: po­litice – reprezentarea gru­purilor europene în funcție de rezultatul alegerilor, de gen – un număr destul de mare de femei comisar, pre­cum şi portofolii reconfigurate în funcţie de provocările actuale.

Negocierile şi criteriile politice

Potrivit unei analize a EurActiv.com, gru­pul de centru-dreapta al Partidului Po­pu­lar European va avea 12 portofolii, dintre care doi vicepreşedinți, social-democraţii vor avea în viitoarea Comisie opt por­to­folii, inclusiv doi vicepreşedinți, iar gru­pul liberalilor europeni ar putea ajunge la cinci portofolii, cu doi vicepreşedinți. Vii­toarea Comisie va avea nouă femei co­mi­sar din totalul de 28 de portofolii, o con­diţie asumată de Juncker şi fără de care viitoarea sa echipă riscă să nu treacă de votul eurodeputaţilor. De altfel, Juncker a mai spus înainte de a începe negocierile pentru formarea echipei că fiecare dintre candidaţii din partea statelor membre trebuie să aibă experienţă dovedită atât în politica internă, cât şi la nivel european.

Portofolii și noi provocări

Din viitoarea configuraţie a Comisiei au dispărut unele portfolii, precum cel pen­tru Extindere, deţinut în echipa Barroso II de Stefan Fuele, atrăgând nemulțumirile Suediei, al cărui ministru de Externe, Carl Bildt, considerat unul din părinţii Par­te­neriatului Estic, a criticat decizia lui Junc­ker. Potrivit mai multor relatări din presa europeană, diplomaţi ai ţărilor din Bal­ca­nii de Vest s-au arătat de asemenea sur­prinşi de absenţa unui astfel de portofoliu. A fost restructurat și portofoliul pentru Piață Internă deținut de Franța, însă a apă­rut un vicepreședinte coordonator pentru Creștere Economică, Uniune Economică și Monetară și Semestru European. Alte trei posturi de vicepreședinți vor comasa une­le portofolii din Comisia Barroso II – vi­cepreședinte pentru Cultură și Internet și pentru Better Regulation (mai bună re­gle­mentare) – sau le va com­ple­ta pe cele existente, cum ar fi portofoliul pentru Uni­une Energetică, pe lângă cel pentru Energie deținut până acum de Germania.

Cu toate încercările lui Junc­ker de a impune po­zi­ţii de vicepreşedinţi coor­donatori pe domenii cheie, unele numiri, aşa cum au apărut ele în variantele in­termediare, vor nemulţumi state membre vechi, precum Marea Britanie sau Franţa. Premierul britanic David Cameron, un opo­­zant al lui Juncker, va trebui să se mul­ţu­mească cu un protofoliu secundar pen­tru Lordul Jonathan Hill, cel al Energiei şi Schim­bărilor Climatice, sub umbrela vice­preşedintelui pentru Uniune Energetică, scrie EurActiv, în timp ce candidatul Fran­ței, Pierre Moscovici, va trebui să se mul­ţu­mească cu portofoliul Concurenţei, deşi şi-ar fi dorit un mandat la Afaceri Eco­no­mice. O altă provocare pentru Juncker a fost nevoia de a pune aşa-numitele „can­didaturi grele“, cele de premieri sau foşti premieri, pe care mai multe state membre i-au aruncat în negocieri în poziţii cheie. Potrivit unuia dintre drafturile de pro­pu­neri, publicat de EurActiv, Alenka Bra­tu­šek (prim-ministru al Sloveniei) ar putea primi un post de vicepreşedinte, la fel ca şi Valdis Dombrovkis, fost premier al Le­to­niei, şi Andrus Ansip, candidatul Estoniei, cel mai longeviv şef de guvern european (2005-2014).

Cum a negociat România: numele şi portofoliul

Cu toate că ambele palate au anunţat de la Bucureşti susţinerea pentru Dacian Cioloş cu portofoliul Agriculturii, una dintre părţi, Palatul Victoria, a mai adăugat un nume, de rezervă, după unele declaraţii, cel al Corinei Creţu. Cioloş nu ar fi putut să ia pentru a doua oară consecutiv por­tofoliul Agriculturii, a fost cel mai im­por­tant argument al Palatului Victoria. Dar ar fi putut să ia altul. Propunerea Corinei Creţu, în condiţiile în care Juncker avea se­rioase dificultăţi în asigurarea numărului de femei, avea să saboteze o nouă can­di­datură a lui Cioloş. Comisarul român nu era singurul susţinut de ţara sa pentru un nou mandat. Nu mai puţin de cinci nume din Comisia Barroso II se regăsesc pe lista oficială anunţată de cabinetul lui Jean- Clau­de Juncker la sfârşitul săptămânii tre­cute: Günther Oettinger (Germania), Ma­roš Šefcovic (Slovacia), Cecilia Malmström (Suedia), Johannes Hahn (Austria) şi Kris­talina Georgieva (Bulgaria). Este într-ade­văr foarte probabil ca aceştia să primească portofolii diferite de cele din mandatul pre­cedent, ceea ce putea fi negociat şi pen­tru Cioloş. Pe de altă parte, există şi state care şi-ar putea păstra portofoliile, cum ar fi Polonia, care merge cu Elżbieta Bień­kowska pentru portofoliul de la Buget, de­ţi­nut tot de un polonez în echipa Barroso II. După ce în mandatul său de comisar pen­tru Agricultură a fost foarte apreciat pen­tru o reformă fără precedent a Politicii Agricole Comune, Cioloş pierde în ne­go­cierile politice, mai exact susţinerea gu­ver­nului, după ce a reuşit să stea de o parte de controversele politicii româneşti.

Şanse limitate pentru Dezvoltare Regională

Creţu pare să fi trecut cu succes de au­dierea sa de către Juncker, cu şanse li­mi­tate însă pentru „cel mai important por­tofoliu pentru România“, după cum spu­nea premierul Victor Ponta, cel al Dez­vol­tării Regionale. „Până vineri eram sigur de acest portofoliu, însă după inter­ven­ţiile propagandei băsiste sunt rezervat“, a spus premierul duminică seară la un post de televiziune. Portofoliul Dezvoltării Regionale – unde se află decizia im­ple­mentării programelor europene din fon­duri structurale şi de coeziune – este ex­trem de important în special pentru marii contributori la bugetul UE, România aflân­du-se în cealaltă categorie, cea a bene­fi­ciarilor neţi. Mai mult, România este pe ul­timul loc în UE la absorbţia fondurilor europene, a avut serioase probleme cu ges­tionarea fondurilor ce i-au fost alocate prin programele operaționale, Directoratul Ge­neral de la Dezvoltare Regională trans­mi­țând de mai multe ori Bucureștiului sem­na­le extrem de dure cu privire la ris­curile de fraudă și la lipsa unei viziuni co­erente a României atât pe vechea perioadă de pro­gramare (2007–2013), cât și în vii­torul exer­cițiu financiar (2014–2020). Cel mai pro­babil, portofoliul pentru Corina Cre­ţu va fi cel pentru Cooperare In­ter­na­ţională şi Ajutor Umanitar, deţinut de Bul­garia în predecentul mandat şi care s-ar po­trivi mai bine profilului candidatei Ro­mâniei. Potrivit unor surse, pentru a tem­pera ne­mulţumirile legate de absenţa unui por­to­fo­liul pentru Extindere, atribuţiile aces­tu­ia ar putea fi grupate sau aduse în cadrul portofoliului Corinei Creţu. Miza preluării politicii de extindere nu este foarte mare în mandatul lui Juncker, care a anunţat că UE nu se va extinde în ur­mătorii cinci ani.

Ce va urma

Consiliul Uniunii Europene trebuie să își dea acum acordul asupra listei propuse de Juncker, în conformitate cu Articolul 17 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), urmând ca lista să fie publicată apoi în Jurnalul Oficial al UE (publicația oficială a actelor legislative ale UE). Ulterior, președintele ales Juncker in­tenționează să anunțe, cel mai devreme la mijlocul acestei săptămâni, distribuirea por­tofoliilor și modul în care preconizează să organizeze activitatea următoarei Co­misii Europene. În etapa următoare, Par­lamentul European trebuie să aprobe în­tregul colegiu al comisarilor, inclusiv pre­șe­dintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Po­li­tica de Securitate, vicepreședinte al Co­mi­siei Europene. În prealabil, vor avea loc audieri ale comisarilor desemnați în ca­drul comisiilor parlamentare relevante, în conformitate cu Articolul 118 din Re­gu­lamentul de procedură al Parlamentului. De îndată ce Parlamentul European și-a dat aprobarea, Consiliul European nu­meș­te în mod oficial Comisia Europeană.

* Bianca Toma este cercetător al Centrului Român de Politici Europene.

Lista propusă a comisarilor desemnați pentru viitoarea Comisie, în ordine alfabetică: