Noul Califat Islamic și Califul al-Baghdadi

La sfârșitul lunii iunie, Statul Islamic în Irak și Siria a primit o nouă denumire: Statul Islamic. Cu ocazia lansării noului brand, s-a anunțat și înființarea Califatului islamic condus de un calif. Ambițiile noului Califat și ale liderului acestuia sunt clare, fiind extrem de promovate și răspândite în mediul virtual și chiar puse în aplicare în regiunile pe care le domină.

Anunțul privind înființarea noului Califat islamic a fost primit cu îngrijorare, în special din cauza ambiției noului „stat“ de a reînvia tradiția califatului cu toate elementele care îl caracterizau în secolul al VII-lea. Faptul că anun­țul a fost făcut în prima zi a lunii Ramadan nu este o întâmplare. Alegerea mo­men­tului nu marchează doar intrarea în perioada postului, dar și lansarea unei noi „ere a jiha­dis­mu­lui internațional“, după cum declara Abu Mo­ham­med al-Adnani, purtătorul de cuvânt al succesorului Statului Islamic în Irak și Siria (SIIS). În plus, conform uneia dintre cele zece „legi“ după care se ghidează gruparea, adep­ții acesteia sunt considerați „soldații is­­lamului“ având responsabilitatea de a „reînvia gloria Califatului“.

Schimbarea titlului și anunțarea înființării Ca­lifatului elimină, cel puțin la nivel ima­gi­nar, orice bariere geografice pe care fos­ta denumire le-ar fi putut sugera. De ase­me­nea, acest demers arată intenția gru­pă­rii de a nu se limita doar la Siria și Irak (ini­țial, gruparea s-a numit Statul Islamic în Irak), scopul final fiind acela de a uni al-ummah al-islamiyyah, națiunea is­la­mi­că, dar și regiunile care au făcut parte la un moment dat din Califat, precum Spa­nia. Nu în ultimul rând, anunțul video de lansare a Califatului reprezintă, ca de alt­fel întreaga acțiune a SIIS de până în pre­zent, o provocare adresată liderilor Al-Qaeda pe care noul calif Abu Bakr al-Baghdadi îi acuză că s-au îndepărtat de la „valorile“ și scopul original al mișcării, susținătorii acestora fiind așteptați să îl susțină și să i se alăture.

Conducerea Califatului deja a demarat o serie de acțiuni menite a eli­mina orice elemente care nu sunt conforme cu tra­di­ția islamică, așa cum este ea interpretată de SIIS. În zo­nele pe care SIIS le con­trolează, femeile sunt obli­gate să adopte codul ves­timentar islamic, in­clusiv acoperirea în întregime a feței, orice ieșire în public fiind permisă și tolerată doar dacă este necesară. Fumatul, muzica, afișarea în public de fotografii cu chipuri umane sau alte elemente care ar putea de­turna atenția individului de la religie au fost strict interzise, iar derularea oricăror al­tor activități în timpul celor cinci ru­gă­ciuni zilnice este aspru pedepsită. În plus, afișarea oricărui însemn național sau etnic este prohibită, singure embleme și stea­guri permise fiind cele ale SIIS. În re­giu­nile dominate de noul Califat, aplicarea de pedepse drastice se înscrie în cotidian. Nu sunt trecute cu vederea nici abaterile li­de­rilor grupării. Crucificarea lui Abu Adnan al-Anadali, un lider local SIIS din Siria acuzat de fapte de corupție, este folosită drept un exemplu de intransigență și de aplicare fără limite a „legii“.

În ceea ce-l privește pe noul calif, Abu Bakr al-Baghdadi nu se deosebește foarte mult de ceilalți lideri ai grupărilor isla­mis­te în ceea ce privește discursul și scopurile de­clarate. Ceea ce îl separă însă de repre­zentații grupării Al-Qaeda, a cărei ramură irakiană a condus-o, și care s-au dezis public de SIIS, este violența și caracterul radical al acțiunilor care duc conceptul de extremism la un nivel superior. Ca mem­bru și lider al ramurii Al-Qaeda în Irak, al-Baghdadi s-a făcut remarcat prin cru­zi­mea cu care anunța cele mai drastice sen­tin­țe și conștiinciozitatea cu care se în­gri­jea ca acestea să fie implementate. Ori­gi­nar din orașul irakian Samarra, al-Bagh­da­di a primit o educație religioasă și se pre­su­pune că a obținut și un doctorat în științe religioase de la Universitatea din Bag­dad. În urma invaziei americane în Irak, acesta s-a alăturat grupării conduse de Osama Bin Laden, în 2006 fiind cap­tu­rat și închis pentru o scurtă perioadă în prin­cipala în­chi­soare americană din Irak, Bucca.

Pentru a conferi legitimitate noului Cali­fat, al-Baghdadi se autoprezintă drept Amir al-Mu’minin, Prințul Credincioșilor, titulatură prin care își asumă calitatea de urmaș al Profetului Muhammad și con­ti­nua­tor al moștenirii primilor califi, ele­mente mai mult decât suficiente pentru a cere supunerea necondiționată a întregii co­munități musulmane și alăturarea în lupta de reîntregire și refacere a Cali­fa­tu­lui islamic original.

În plus, dincolo de încărcătura religioasă, prin asumarea publică a titlului de Amir al-Mu’minin, al-Baghdadi aspiră și la o re­cunoaștere politică în cadrul comunității mu­sulmane și o legitimizare a poziției sale. Liderul Statului Islamic se plasează la ace­lași nivel cu Regele Marocului, de exem­plu, care în conformitate cu Constituția marocană este numit Amir al-Mu’minin, familia regală marocană fiind considerată descendentă a Profetului Muhammad.

Degradarea situației din Siria și Irak și re­centa escaladare a conflictului în Palestina îi oferă noului calif noi motive de jus­ti­fi­ca­re a acțiunilor sale. Răzbunarea pe care a anunțat-o cu ocazia primului discurs ți­nut în moscheea din Mosul în calitate de calif va atrage noi adepți din lumea is­la­mică, indiferent de localizarea geografică, aflați în căutarea unei alternative la pro­ble­mele cu care se confruntă. //