Pe aceeași temă
Planul Comisiei va fi discutat la Consiliul extraordinar pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) convocat de președinția rotativă cehă la 25 noiembrie 2022.
Planul de acțiune propus de Comisie vizează 20 de măsuri articulate în jurul a trei piloni care vor fi luate de UE și de statele membre. Acestea sunt concepute pentru a reduce migrația ilegală, pentru a oferi soluții la provocările emergente în domeniul căutării și salvării și pentru a consolida solidaritatea echilibrată în raport cu responsabilitatea între statele membre.
Primul pilon: colaborarea cu țările partenere și cu organizațiile internaționale
Cooperarea consolidată cu țările partenere și cu organizațiile internaționale este esențială pentru a aborda provocările legate de migrație. UE va consolida capacitățile Tunisiei, Egiptului și Libiei pentru a asigura o mai bună gestionare a frontierelor și a migrației. Ea va consolida lupta împotriva contrabandei cu migranți și va spori angajamentul diplomatic în ceea ce privește returnările, intensificând în același timp căile legale de acces către UE. Pentru a coordona aceste acțiuni și pentru a le maximiza impactul, UE va utiliza mai bine structurile sale de coordonare și va lansa o inițiativă dedicată „Team Europe” în ceea ce privește Mediterana Centrală înainte de sfârșitul acestui an.
Al doilea pilon: O abordare mai coordonată în ceea ce privește căutarea și salvarea
Planul de acțiune propune măsuri de consolidare a cooperării între statele membre și toți actorii implicați în activitățile de căutare și salvare în Mediterana Centrală, prin intermediul Grupului european de contact pentru căutare și salvare, care a fost anunțat ca parte a Noului Pact. Frontex, împreună cu statele membre în cauză, va efectua o evaluare a situației din Mediterana Centrală. Se va asigura o coordonare mai strânsă cu ICNUR și OIM. De asemenea, ar trebui promovate discuții în cadrul Organizației Maritime Internaționale cu privire la necesitatea unui cadru și a unor orientări specifice pentru nave, cu un accent deosebit pe activitățile de căutare și salvare.
Al treilea pilon: Consolidarea punerii în aplicare a mecanismului de solidaritate voluntară și a foii de parcurs comune
Declarația de solidaritate convenită la 22 iunie 2022 prevede un mecanism voluntar și temporar timp de un an, care face legătura cu viitorul sistem permanent din cadrul pactului. Planul de acțiune propune accelerarea punerii în aplicare a mecanismului, inclusiv pentru a oferi un sprijin rapid statelor membre care primesc sosiri pe mare, sporind flexibilitatea, simplificând procesele și punând în aplicare finanțarea măsurilor alternative de solidaritate.
Context. Președinția cehă rotativă a UE a solicitat organizarea unui Consiliu extraordinar Justiție și Afaceri Interne ca urmare a creșterii numărului de sosiri de-a lungul rutei mediteraneene centrale, cu o creștere de peste 50 % față de cifrele din 2021.
Cele mai multe dintre persoanele care au ajuns pe țărmurile europene și-au riscat viața după călătorii periculoase și operațiuni de căutare și salvare pe mare.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne din octombrie a abordat evoluțiile recente din ruta de migrație din Balcanii de Vest, care, de asemenea, a înregistrat recent o creștere mare a mișcărilor migratorii. Discuția s-a axat, în special, pe politica în materie de vize din regiunea Balcanilor de Vest și pe domeniile-cheie de cooperare cu partenerii din Balcanii de Vest, identificând inițiativele comune care urmează să fie desfășurate pentru a intensifica acțiunea europeană.
Italia nu mai primește imigranți ilegali
O dispută diplomatică a izbucnit săptămâna trecută între Franța și Italia, după ce Roma i-a forțat mâna președintelui francez Emmanuel Macron să accepte acostarea unei nave aparținând unui ONG francez, Ocean Viking, cu 234 de imigranți la bord, după ce Italia i-a refuzat intrarea într-un port timp de mai multe săptămâni, relatează U.K. Express: „Ca răspuns la cererea Italiei, Franța a fost nevoită să accepte migranții de pe nava de salvare Ocean Viking, iar președintele Emmanuel Macron a ripostat prin suspendarea participării țării sale la un acord de solidaritate al UE prin care accepta 3.000 de migranți să fie relocați anul acesta din Italia și a trimis armata pentru a întări paza la punctele de trecere a frontierei din sud pentru a preveni intrarea imigranților ilegali.
Problema Europei constă în faptul că diverse ONG-uri europene dețin nave în Marea Mediterană care preiau imigranți din zone îndepărtate precum Bangladesh, Pakistan, Eritreea și Africa sub-sahariană, care se îmbarcă în mici ambarcațiuni improvizate pe țărmul Libiei și în duc în porturile cele mai apropiate din Italia. Astfel în Italia au ajuns zeci de mii de imigranți ilegali, pentru care guvernul de la Roma trebuie să achite întreținerea lor pe lângă se adaugă problemele legate de taberele insalubre de corturi în care aceștia se adăpostesc.”
Uniunea Europeană a încercat să asigure din fonduri comunitare plata serviciilor pentru întreținerea imigranților ilegali, dar multe dintre statele membre nu respectă acordul, lăsând Italia să se descurce singură cu mulțimea de oameni veniți din Africa peste Mediterana.
Noul premier de dreapta al Italiei, Giorgia Meloni, care a promis în campania electorală că nu va mai accepta debarcarea navelor încărcate cu imigranți în porturile italiene a adoptat o poziție rigidă, riscând deteriorarea relațiilor diplomatice cu Franța. În replică, președintele francez a denunțat acordul UE de relocare a imigranților ilegali din Italia pentru ca Franța să nu mai fie nevoită să accepte în porturile sale navele ONG-urilor care nu mai pot acosta în Italia.
