Pe aceeași temă
Mihai Tudose, în vârstă de 50 de ani, este succesoul lui Sorin Grindeanu, dat afară săptămâna trecută în urma unei sciziuni în partidul de guvernare, al cărui lider, Liviu Dragnea este considerat liderul de facto, în pofida faptului că nu poate ocupa funcţia de premier după ce a fost condamnat, scrie The New York Times.
Corupţia este cea mai mare problemă în România, comentează The New York Times, preluat de News.ro, care evocă cele mai ample proteste de la căderea comunismului în 1989, în iarnă, în urma încercării Guvernului de a impune propuneri legislative în acest domeniu.
Tudose, parlamentar din 2000 şi ministru ale Economiei în două rânduri din 2014, este relativ necunoscut, iar numirea sa şi a Cabinetului său îi dezamăgeşte pe unii observatori, având în vedere că preşedintele Klaus Iohannis a solicitat ca viitorul premier să fie integru şi competent.
”Plagiat, fraude, nicio legătură cu domeniul pe care se presupune că-l vor conduce”, apreciază, referindu-se la Guvern, Oana Suciu, o profesoară asociată de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti.
În Tudose, Dragnea a găsit un premier considerat ”maleabil, care-l va lăsa să conducă din culise”, comentează The New York Time, un aranjament care poate face Guvernul vulnerarabil la luptele interne din Partidul Social Democrat (PSD).
”Există o tensiune structurală care conduce la situaţii ca cea pe care am văzut-o, de conflict între Dragnea şi Grindeanu”, apreciază Paul Ivan, un analist la European Policy Center, un centru de reflecţie de la Bruxelles.
Un proces în care Dragnea este acuzat de abuz de putere şi instigare la fals urmează să continue în septembrie, notează ziarul.
The New York Times scrie că analişti sunt sceptici cu privire la intenţia noului Executiv de a introduce noi taxe şi de a modifica programul cu privire la pensii, apreciind că partidul încearcă să strângă bani pentru a-şi acoperi promisiunile din campanie cu privire la creşterea salariilor bugetarilor.
De asemenea, observatori sunt sceptici cu privire la vreun impact al noului Guvern asupra economiei, care se bazează pe fonduri de la Uniunea Europeană (UE) şi investiţii, notează cotidianul.
The New York Times mai arată că, după protestele din iarnă, este puţin probabil ca noul Guvern să încerce să modifice legislaţia anticorupţie şi îl citează pe Ivan care apreciază că ar putea să facă totuşi acest lucru ”prin paşi mai mici, fără să atragă atenţia publicului”, ceea ce face să planeze spectrul unor noi proteste.
