Pe aceeași temă
Înființarea Novorossiiei va fi semnul unui eșec al Rusiei, nicidecum al unui succes. Obiectivul Moscovei este să controleze întreaga Ucraină, nu doar jumătatea ei sudică și estică.
Armistițiul de la Minsk a fost posibil pentru că răspunde intereselor celor doi protagoniști, liderii de la Kiev și Moscova. Petro Poroșenko avea nevoie de o pauză pentru a salva și a regrupa trupele și a evita ocuparea orașului port Mariupol, care ar deschide rebelilor proruși drumul spre Crimeea, asigurând legătura terestră a Rusiei cu Peninsula Crimeea. Vladimir Putin avea nevoie de armistițiu pentru a-și retrage trupele regulate din Donbass și pentru a recupera trupurile soldaților ruși omorâți în Ucraina.
Dar acest armistițiu nu rezolvă obiectivele mari ale Rusiei. Moscova dorește o nouă Constituție la Kiev, care să fixeze federalizarea și finlandizarea țării vecine, oficializarea statutului limbii ruse și recunoașterea anexării Crimeei.
Miza pentru Kremlin nu este controlul asupra Donbassului sau ruperea în două a Ucrainei. Moscova nu vrea doar fâșii din Ucraina, ea vrea întreaga Ucraină. Pentru că, fără Ucraina, proiectul Uniunii Economice Euro-Asiatice, obiectivul lui Putin în acest al treilea mandat prezidențial, poate eșua. Fără Ucraina în zona ei de influență, Rusia rămâne o putere regională, cu ea integrată în spațiul euro-asiatic devine un centru mondial de putere, într-o lume multipolară.
Ceea ce nu înseamnă că Rusia plănuiește anexarea Ucrainei, Kazahstanului și a celorlalte foste republici sovietice pe care visează să le adune într-o Uniune Euro-Asiatică. Chiar dacă ar cocheta cu ideea anexării, cum a făcut cu Crimeea, punct strategic esențial pentru jocurile strategice din zona extinsă a Mării Negre, Moscova înțelege că acest lucru e prea complicat, militar, economic, politic. Iar Rusia n-are suficiente resurse pentru asta. Din punct de vedere militar, ocuparea Ucrainei ar putea fi un coșmar pentru Rusia, pentru că va declanșa un război de partizani. Iar economic, anexarea ar presupune niște costuri pe care Rusia nu poate să le suporte. Varianta ideală pentru Kremlin este prezența la Kiev a unui președinte prieten, cum a fost Viktor Ianukovici, care să ducă o „politică multivectorială“, adică să ia bani din Vest, iar geopolitic să graviteze spre Est, în al cărui spațiu de civilizație va rămâne.
Cât despre proiectul Novorossiia, deocamdată el este un instrument de șantaj, o sperietoare pentru Kiev și pentru Occident. Pe scurt, Moscova amenință - nu ea direct, ci prin intermediari, de tipul spectaculosului sociolog Aleksandr Dughin - Kievul cu secesiunea sudului și estului Ucrainei, unde și sunt concentrați etnicii ruși. Proiectul este plauzibil. Novorossiia ar rezolva câteva probleme strategice: comunicarea terestră directă cu enclava transnistreană, cu Peninsula Crimeea, cu importanta zonă comercială Odessa, graniță pe brațul Chilia al Dunării, la câțiva zeci de kilometri de baza americană de la Kogălniceanu. Oricât de tentant ar fi pentru Moscova acest proiect, la Kremlin se înțelege că înființarea Novorossiiei va rupe în două Ucraina. Dar nu asta urmărește Rusia, cel puțin nu acum. Câtă vreme Kremlinul poate ține întreaga Ucraină în zona ei de influență, de ce s-ar mulțumi doar cu jumătate? Abia în cazul în care Ucraina s-ar apropia prea mult de Vest, atunci Novorossiia devine o opțiune pe care Kremlinul ar putea fi tentat s-o operaționalizeze. Dacă nu poate lua întreaga Ucraină, să ia măcar jumătate din ea. Dar asta presupune că Occidentul vrea să integreze în spațiul său Ucraina. Ceea ce, deocamdată, nu e cazul. Astfel că proiectul Novorossiia a fost pus la congelator. Va fi dezghețat în cazul în care se va pune problema aderării Ucrainei la UE și, mai ales, la NATO.
Războiul cu Rusia a reinventat în fapt națiunea ucraineană. În mod paradoxal, naționaliștii ucraineni trebuie să-i fie recunoscători lui Vladimir Putin. Această mașină infernală de propagandă rusească i-a transformat pe „frații“ ucraineni în cei mai teribili dușmani, în fasciști, naziști, vânduți americanilor. Faptul că peste 80% din populația din Rusia sprijină politica președintelui Putin față de Ucraina este o garanție că două generații de ruși și ucraineni se vor urî de moarte. Riscul reluării luptelor este foarte mare. Suntem în plin război ruso-ucrainean nedeclarat. Iar războaiele nedeclarate sunt greu de oprit. Așa că va dura câțiva ani. Cel puțin un deceniu vor continua tensiunile politice dintre Kiev și Moscova. Chiar dacă Occidentul nu e pregătit să integreze Ucraina, acest război va ține Kievul departe de proiectul euro-asiatic. Iar fără operaționalizarea proiectului euro-asiatic, planul Rusiei de a fi pol mondial de putere, alături de SUA, UE, China, este sub un mare semn de întrebare. //
CITIȚI ȘI
