Pe aceeași temă
În timp ce Petro Poroșenko primește felicitări de la Washington, Berlin, București și Chișinău, Tiraspolul tace. În regiunea separatistă există îngrijorări referitoare la o Ucraină pro-europeană, din ce în ce mai apropiată de Chișinău.
Reprezentanții Republicii Moldova, președintele Nicolae Timofti și prim-ministrul Iurie Leancă, l-au felicitat cordial pe noul președinte ales al Ucrainei, reafirmând faptul că Republica Moldova rămâne un “prieten de nădejde al Ucrainei şi că va coopera strâns cu Kievul pentru apropierea celor două ţări de Uniunea Europeană”.
Tăcerea Transnistriei este suprinzătoare, întrucât Poroșenko nu este deloc străin de această regiune. Presa din stânga Nistrului (Dniestr.ru) vehiculează ideea potrivit căreia Petro Poroșenko deține acțiuni în aproape fiecare fabrică de pe teritoriul republicii separatiste.
Potrivit Ziarului de Gardă, partenerul omului de afaceri în Transnistria și reprezentantul intereselor acestuia în regiunea Odesa este fostul angajat al ministerului de Interne transnistrean, Serghei Voloșin, concediat pentru abuzuri în serviciu.
Cei doi foști colegi de clasă ar deține împreună acțiuni ale fabricilor “Moldavkabeli”, “Uzina de Extragere a Uleiului” din Bender, Fabrica de pâine din Bender, Fabrica de Bere, Fabricile “Tighina” și “Floare”. Mai mult decât atât, Petro Poroșenko, împreună cu fostul consilier al președintelui Iușcenko, Hares Youssef, ar fi coproprietar al întreprinderii transnistrene “MMZ – Uzina metalurgică” de la Râbniţa. La Tiraspol, Petro Poroșenko ar fi acționar al Uzinei “Electromaş”, care se presupune că se ocupă cu producerea ilegală de armament. BBC Ucraina scrie că, în 2005, Oleksandr Turcinov a declarat că Poroșenko (atunci secretar al Consiliului de Securitate Națională și Apărare) deține afaceri în Moldova și în Transnistria, însă acesta din urmă a negat informațiile.
“Regele Ciocolatei”, cum este supranumit Petro Poroșenko, este lider pe piața dulciurilor din Ucraina deținând concernul Roshen, iar în Republica Moldova noul președinte al Ucrainei este cunoscut ca fiind proprietarul Centrului comercial “Gemenii”.
Omul de afaceri Poroșenko deține mai multe afaceri în Ucraina: construcții navale – în Kiev și în Sevastopol; domeniul bancar – 50,08% din acțiunile International Invest Bank; asigurări – 50% din compania de asigurări Kraina; 55% din acțiunile clubului select de fitness “al 5-lea element” și, nu în ultimul rând, televiziunea “Canal 5”.
Cu toate acestea, miliardarul Poroșenko a promis să-și vândă activele în cazul în care va câștiga alegerile, în afară de televiziunea ucraineană “Canal 5”, scrie Segodnya.ua. Poroșenko a evitat să menționeze ceva și despre afacerile sale din Sevastopol și Transnistria (aflate sub influența Rusiei). Într-o declarație de presă din 26 mai, Poroșenko a anunțat că deja a inițiat procesul de vânzare al concernului Roshen. Noul președinte ales al Ucrainei crede că “atunci când o persoană accede la putere trebuie să renunțe la afaceri și să-și slujească poporul”.
Discursul său este orientat spre Uniunea Europeană și SUA, Poroșenko anunţând că va urmări trei obiective fundamentale în mandatul său: integrarea europeană, combaterea corupţiei şi recuperarea Crimeii. În plus, președintele ucrainean a și cerut sprijin militar de la Statele Unite pentru a opri dezmebrarea Ucrainei.
În 2005, Kievul a propus “planul Iușcenko”, pentru reglementarea crizei din Transnistria, la formularea căruia a contribuit și Poroșenko, colaborator al lui Iușcenko din poziția de secretar al Consiliului de Securitate Națioanală și Apărare. Președintele Vladimir Voronin și-a exprimat la momentul respectiv doar “aprecierea” pentru propunerea ucraineană, însă liderii politici de la Chișinău au criticat acest plan, calificându-l drept vag și că legitimează, de fapt, regimul separatist de la Tiraspol.
Rămâne valabilă întrebarea: cum se poate traduce tăcerea administrației de la Tiraspol față de alegerea noului președinte al Ucarinei?
Nici măcar ministrul de Externe, Nina Ștanski, nu a făcut vreo declarație referitoare la noul lider de la Kiev. Potrivit site-ului administrației prezindențiale din stânga Nistrului, Evghenii Șevciuk rezolvă probleme mai arzătoare precum telegramele de felicitare pentru Ossetia de Sud cu ocazia sărbătoririi a 22 de ani de la declararea independenței sau scrisorile de sprijin pentru autoritățile abhaze care se confruntă și ele cu un pseudo-maidan.
Pe de o parte, autoritățile transnistrene denunță “blocada economică” a Ucrainei și a Republicii Moldova și cere, din nou, sprijinul Rusiei. Pe de altă parte, așteaptă fie indicații de la Moscova, fie ca primul pas să vină tot din partea ucraineană.
De la începutul crizei din Ucraina, guvernul condus de Arseni Iaţeniuk a tăiat multe din căile de comunicație și, mai ales, din legăturile economice ale Transnistriei. De altfel, multe dintre contactele “elitelor” au fost întrerupte pe fondul situației politice instabile.
La nivel declarativ, Tiraspolul încearcă să se folosească de toate pârghiile la care are acces pentru a ridica restricțiile de circulație impuse de Ucraina cetățenilor ruși din regiunea transnistreană. Cu toate acestea, autoritățile autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene încă păstrează tăcerea, ignorând rezultatul alegerilor prezidențiale anticipate de la Kiev. Nici Moscova n-a întreprins până acum nimic pentru a-și justifica declarațiile în care denunță “blocada Kievului și a Chișinăului” împotriva regiunii transnistrene.
Se pare că dacă tace Moscova, tace și Tiraspolul.
