Pe aceeași temă
Acum urmează bătălia politică din interiorul Uniunii, unde grupul celor patru state favorabile austerității fiscale (Olanda, Suedia, Danemarca și Austria) se opune emiterii acestor obligațiuni comune.
În conformitate cu propunerea Comisiei, care necesită în continuare aprobarea celor 27 de state membre și a Parlamentului European, Comisia Europeană ar împrumuta 750 de miliarde de euro prin emisiuni de obligațiuni din care două treimi din această sumă se acordă sub formă de fonduri nerambursabile, iar restul reprezentă împrumuturi pentru a contracara scăderea fără precedent preconizată pentru acest an din cauza reducerii activității și a consumului cauzată de pandemia de Covid-19.
Cea mai mare parte din bani vor merge spre Italia și Spania, națiunile UE cele mai afectate de pandemie. Astfel, Italia va primi 173 de miliarde de euro (82 de miliarde fonduri nerambursabile, 91 miliarde euro sub formă de împrumuturi), iar Spania va primi 140 de miliarde de euro (77 miliarde euro sub formă de granturi nerambursabile și 63 de miliarde de euro), potrivit Reuters. Romania se situează pe locul al șaselea urmând să beneficieze de 33 de miliarde de euro.
Liderii UE au înțeles că, dacă nu reușesc să salveze economiile aflate acum în cădere liberă, riscă ceva mult mai rău decât criza creditelor sub-prime de acum un deceniu, care a alimentat eurocepticismul europenilor și a amenințat că va sparge zona euro.
Dar grupul statelor adepte ale austerității bugetare au rezistat până acum presiunii așa-numitului „Club Med” statele din sud care doresc împărțirea datoriei comune pentru ca piața unică a UE de 450 de milioane de oameni să nu fie divizată de disparitățile de nivel de trai.
„Ori vom merge singuri, lăsând țări, regiuni și oameni în urmă și acceptăm o uniune a bogaților și sărăcilor, sau mergem împreună mai departe” a spus președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Cursul euro a crescut după prezentarea în Parlamentul European a planului Comisiei, intitulat „Momentul Europei: Redresare și pregătire pentru Următoarea Generație”
Programul are ca obiectiv, printre altele, să respecte angajamentul Comisiei de a reduce emisiile de carbon de la peste 4 miliarde euro în prezent la „aproape zero” în 2050.
Subvențiile, controversate de altfel, sunt necesare deoarece Italia, Spania, Grecia, Franța și Portugalia sunt deja înglodate în datorii și depind puternic de turism, care este cel mai afectat sector de pandemie.
Pachetul financiar de redresare economică „Momentum Europe” este adițional bugetului UE pe teremn lung (2021 – 2027), care este propus de Comisie la nivelul de 1.100 miliarde de euro.
„În total, Planul de Redresare European va dispune de 1,85 trilioane de euro pentru a relansa economia și să asigure mersul înainte al Europei” se arată în prezentarea Comisiei.
Planul Comisiei Europene se bazează pe acordul istoric între liderii Emmanuel Macron (Franța) și Angela Merkel (Germania) pentru emiterea de obligațiuni comune ale UE. Acum urmează bătălia politică din interiorul Uniunii, unde grupul celor patru state austere (Olanda, Suedia, Danemarca și Austria) se opune emiterii acestor obligațiuni comune.
Next Generation EU va strânge banii prin emisiuni de obligațiuni ale UE – o premieră absolută în istoria Uniunii Europene, iar împrumuturile acordate statelor din acest buget vor fi rambursate de statele membre în perioada 2028 – 2058.
Pe de altă parte, Comisia Europeană vrea să își crească propriul buget pentru a acorda statelor membre credite și finanțări nerambursabile (granturi). Din ce surse vor proveni veniturile Comisiei Europene? O nouă taxă pentru giganții din IT (vizate sunt corporațiile americane), taxarea emisiilor poluante și o taxă pe activele marilor corporații. Toate acestea vor trebui însă aprobate de statele membre.
De notat că propunerea Comisiei Europene prevede excluderea Parlamentului European din gestionarea fondului ce stă la baza revenirii economice a UE.
