Prieteniile lui Putin pun la încercare unitatea UE

La o zi după întâlnirea cu Putin, Viktor Orbán anunță că Budapesta nu va susține așa-numita „uniune energetică“ propusă de Bruxelles.

Sancțiunile impuse de UE Rusiei după ane­xa­rea Peninsulei Crimeea în februarie–martie anul trecut încep să expire. Acordul de la Minsk nu este respectat de către partea rusă, iar secretarul de stat ame­rican John Kerry anunță de la Londra răspicat că SUA vor continua să impună sanc­țiuni dure Moscovei. Între timp, Bruxellesul se află într-o nouă etapă a testării soli­da­rității în interiorul UE cu privire la acțiunile rusești.

Scenariile potrivit cărora Rusia va testa solidaritatea UE prind contur și aduc în­grijorări majore legate de ipoteza lansată de un oficial NATO: Moscova va testa și unitatea Alianței Nord-Atlantice prin diferite ins­tr­u­men­te, într-unul dintre statele baltice, cel mai probabil Estonia. Așa se conturează sce­na pașilor pe care Moscova îi va urma în vii­torul apropiat, în timp ce Uniunea Europeană va trebui să ia o decizie cu privire la viitoarele sancțiuni. Până atunci însă, influența Krem­linului s-a manifestat în câteva capitale euro­pene, cu mai mult sau mai puțin succes. Care sunt însă „amicii europeni“ ai Moscovei și ce au ei de câștigat sau de pierdut?

Italia a fost prima acuzată că se opune unor sancțiuni mult mai dure Rusiei, încă din vara anului trecut, în timp ce oameni de afaceri din jurul Kremlinului transmiteau cifre alar­mante în presa italiană: din cauza sancțiunilor la adresa Federației Ruse, Italia ar putea pierde 10 miliarde de euro. Italia este al doilea partener comercial al Rusiei în UE, după Ger­mania. Ciprul, la rândul său, a fost în centrul atenției pentru câteva săptămâni, după ce ar fi acceptat găzduirea și folosirea porturilor sa­le în operațiuni militare rusești. Informațiile au fost negate de oficiali din cabinetul de la Nicosia, însă este posibil ca Ci­prul să fie mai curând în rân­dul statelor membre UE care consideră că sancțiuni și mai dure ori prelungite la adresa Rusiei nu dau rezultatele aș­teptate.

Cazul-școală rămâne însă Un­garia. După ce Bruxellesul nu a reușit, prin instru­men­tele pe care le are, să aducă re­gi­mul lui Viktor Orbán la un com­portament în litera și spiritul Tratatului de aderare la UE, liderul de la Budapesta con­tinuă să conteste autoritatea UE și să pună în real pericol unitatea UE în fața agresiunii ru­sești. O serie de înțelegeri la cel mai înalt ni­vel asumate de UE au fost reinterpretate de Bu­dapesta, care decide să organizeze o bi­la­te­ra­lă Ungaria – Federația Rusă chiar în timpul în care Acordul de încetare a focului de la Minsk era în mod evident încălcat. Consiliul Eu­ro­pean stabilise în martie 2013, imediat după ce Rusia a decis unilateral anexarea Cri­meei, ca statele membre UE să se abțină de la or­ga­nizarea de summituri bilaterale cu Ru­sia. „Nu este un summit, ci o necesitate dic­tată de ches­tiuni economice“, a explicat Bu­da­pesta, care avea să semneze pe 17 februa­rie, cu Vla­dimir Putin invitat al premierului ma­ghiar Vik­tor Orbán, reînnoirea contractului de furnizare de gaz rusesc pentru următorii cinci ani.

Înaintea extrem de controversatei vizite a lui Putin într-un stat membru UE, premierul ma­ghiar a făcut o vizită la Varșovia și o a doua la Kiev, unde a discutat cu Petro Poroșenko. În prealabil, a vizitat și trupele NATO din Litua­nia. Criticat și avertizat în nenumărate rânduri de Bruxelles și capitalele europene, Orbán con­tinuă să practice dublul limbaj și dă o a treia lovitură Uniunii Europene. La o zi după sem­narea contractului pentru gaz rusesc, Viktor Orbán anunță că Budapesta nu va sus­ține planul Bruxellesului de integrare a politi­cilor energetice, așa-numita „uniune ener­ge­tică“, o prioritate a Comisiei lui Jean-Claude Juncker care urmează să fie prezentată în cursul acestei săptămâni.

Înaintea vizitei lui Putin de la Budapesta, Or­bán a fost vizitat de cancelarul german An­gela Merkel, care s-a abținut de la critici des­chise la adresa liderului naționalist maghiar. În plan economic însă, jocul lui Orbán s-ar pu­tea să-l coste pe termen mediu, având în ve­dere că Germania este cel mai important in­vestitor din UE în Ungaria, iar bugetul din fon­duri europene alocat pentru 2014–2020 este de aproape 30 de miliarde de euro. Tot mai mul­te voci îndeamnă la o sancționare mai du­ră a indisciplinaților UE, însă popularitatea și supermajoritatea parlamentară l-au ajutat pe Orbán să treacă fără probleme legi cheie. O primă fisură a apărut ieri în planul premierului maghiar, după pierderea unui mandat de că­tre FIDESZ, astfel că obținerea a două treimi din voturile parlamentului este, cel puțin tem­po­rar, în dificultate.

* Bianca Toma este cercetător al Centrului Român de Politici Europene.