Proruşii câştigă, dar proeuropenii pot face guvernul

Bianca Toma | 02.12.2014

Pe aceeași temă

Cu prorușii câștigători în alegerile de duminică, Republica Moldova poate avea un guvern proeuropean la o diferență de nouă mandate în Parlamentul de la Chișinău.

 

O formațiune prorusă – socialiștii lui Igor Dodon - este foarte aproape să încheie pe primul loc competiția pentru alegerile le­gis­lative din Republica Moldova, pentru pri­ma dată după 20 de ani comuniștii lui Voronin cad pe locul trei, dar au în con­tinuare un scor destul de ma­re, în timp ce for­ma­țiu­nile proeuropene reu­șesc să obțină, cu emoții, numărul de mandate care le poate asi­gura majoritatea în par­la­ment. Așa se con­turează re­zultatele unor ale­geri is­to­ri­ce pentru Re­pu­blica Mol­­do­va, care ar fi trebuit să arate clar op­țiu­nea ce­tățenilor moldoveni: Europa sau Rusia.

 

După estimările preliminare și nu­mă­ra­rea parțială a voturilor, la scurt timp după în­che­ierea urnelor, opțiunile moldovenilor în alegerile legislative indicau rezultate șoc: PSRM (socialiștii lui Igor Dodon – pu­ter­nic antieuropean, antiromânesc și ad­mi­ra­tor al lui Vladimir Putin) și PCRM (Par­ti­dul Comunist condus de Vladimir Vo­ro­nin) erau primele în opțiunile de vot ale moldovenilor. Dezamăgirea avea să fie și mai mare după ce, potrivit estimărilor de la București, doar 10% din moldovenii cu cetățenie română votaseră la alegerile de duminică. Spiritele se încing, iar bur­tie­re­le televiziunilor centrale din România anun­ță „dezastrul”. Unii analiști atrag aten­ția că rezultatele parțiale nu sunt rele­vante și că, peste noapte, după numărarea unui număr semnificativ de secții, lu­cru­rile ar putea arătat diferit.

 

Partidul Liberal De­mo­crat condus de Vlad Filat, Partidul De­mo­crat al lui Ma­rian Lu­pu şi Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu sunt forțele proeuropene care ar putea să ob­ți­nă 54-55 de man­da­te din cele 101 din Par­lamentul de la Chi­șinău. Acest scor le dă po­­si­bi­litatea să for­meze gu­ver­nul, dar an­ticipează ne­go­ci­eri complicate, aproa­pe la fel de dure ca cele din 2009, când co­mu­niştii au ra­tat for­ma­rea gu­vernului de la Chi­şinău la o diferenţă de un man­dat. Având în ve­dere scorul re­lativ strâns al celor trei par­tide pro­euro­pene, este de așteptat ca fie­care să re­ven­dice pos­turi im­portante în vii­torul gu­vern. Vo­turile co­muniștilor și so­cialiș­ti­lor an­­tieu­ropeni, chiar dacă sunt în­că nu­meroase, arată o divizare clară în rân­dul elec­to­ra­tului, ce­ea ce slăbește pu­te­rea for­țelor proruse. Mai mult, este greu de an­ti­cipat o cola­bo­rare a celor doi lideri din opo­ziția de stân­ga, Vladimir Voronin și Igor Do­don. Vo­ro­nin l-a crit­i­cat în mai multe rân­duri pe Dodon, dar sunt dificil de an­ti­ci­pat miș­cările post­elec­torale ale celor doi.

 

În explicarea votului din ţara vecină sunt foarte importante şi rezultatele din dias­pora, în special din perspectiva numărului mare de moldoveni cu cetăţenie română. Potrivit numărătorilor parțiale și esti­mă­rilor de duminică seară, la Moscova vo­ta­seră aproximativ 6.000 de cetățeni mol­do­veni, în România doar 10.000, iar din Ita­lia erau așteptate 17.000 de voturi. Până la ora transmiterii acestui material, datele nu au putut fi confirmate oficial. Votul moldovenilor (prezenţa de 55,86% la închiderea urnelor) arată în continuare o ţară divizată, că prezenţa şi înţelegerea UE nu ajunge în raioanele şi micile co­mu­ni­tăţi ale Republicii Mol­dova, că libera circulaţie nu este pe ter­men scurt o ga­ranţie că cei plecaţi vor şi pot schimba ce­va în ţara lor. O noutate pentru Republica Moldova a fost in­tro­ducerea Registrului electronic, care putea preveni orice vot multiplu, limitând astfel posibilităţile de fraudare a opţiunilor ce­tăţenilor.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/slider5/foto_bianca_toma.jpg

Din perspectiva României, eforturile şi asis­tenţa substanţială oferită de Bucureşti autorităţilor de la Chişinău au contat, dar nu neapărat pe măsura mizei: orientarea proeuropeană clară a Republicii Moldova. UE, la rândul său, va trebui să înţeleagă că e nevoie de sprijin în reforme struc­tu­rale majore în ţara vecină. România con­firmă încă o dată rolul său de pivot de stabilitate în regiune, cu opţiuni clare pro­europene şi euroatlantice, în timp ce in­fluenţa şi presiunile Moscovei în veci­nă­tatea estică nu poate fi neglijată.

* Bianca Toma este expert al Centrului Român de Politici Europene.

 

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22