Pe aceeași temă
Cu prorușii câștigători în alegerile de duminică, Republica Moldova poate avea un guvern proeuropean la o diferență de nouă mandate în Parlamentul de la Chișinău.
O formațiune prorusă – socialiștii lui Igor Dodon - este foarte aproape să încheie pe primul loc competiția pentru alegerile legislative din Republica Moldova, pentru prima dată după 20 de ani comuniștii lui Voronin cad pe locul trei, dar au în continuare un scor destul de mare, în timp ce formațiunile proeuropene reușesc să obțină, cu emoții, numărul de mandate care le poate asigura majoritatea în parlament. Așa se conturează rezultatele unor alegeri istorice pentru Republica Moldova, care ar fi trebuit să arate clar opțiunea cetățenilor moldoveni: Europa sau Rusia.
După estimările preliminare și numărarea parțială a voturilor, la scurt timp după încheierea urnelor, opțiunile moldovenilor în alegerile legislative indicau rezultate șoc: PSRM (socialiștii lui Igor Dodon – puternic antieuropean, antiromânesc și admirator al lui Vladimir Putin) și PCRM (Partidul Comunist condus de Vladimir Voronin) erau primele în opțiunile de vot ale moldovenilor. Dezamăgirea avea să fie și mai mare după ce, potrivit estimărilor de la București, doar 10% din moldovenii cu cetățenie română votaseră la alegerile de duminică. Spiritele se încing, iar burtierele televiziunilor centrale din România anunță „dezastrul”. Unii analiști atrag atenția că rezultatele parțiale nu sunt relevante și că, peste noapte, după numărarea unui număr semnificativ de secții, lucrurile ar putea arătat diferit.
Partidul Liberal Democrat condus de Vlad Filat, Partidul Democrat al lui Marian Lupu şi Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu sunt forțele proeuropene care ar putea să obțină 54-55 de mandate din cele 101 din Parlamentul de la Chișinău. Acest scor le dă posibilitatea să formeze guvernul, dar anticipează negocieri complicate, aproape la fel de dure ca cele din 2009, când comuniştii au ratat formarea guvernului de la Chişinău la o diferenţă de un mandat. Având în vedere scorul relativ strâns al celor trei partide proeuropene, este de așteptat ca fiecare să revendice posturi importante în viitorul guvern. Voturile comuniștilor și socialiștilor antieuropeni, chiar dacă sunt încă numeroase, arată o divizare clară în rândul electoratului, ceea ce slăbește puterea forțelor proruse. Mai mult, este greu de anticipat o colaborare a celor doi lideri din opoziția de stânga, Vladimir Voronin și Igor Dodon. Voronin l-a criticat în mai multe rânduri pe Dodon, dar sunt dificil de anticipat mișcările postelectorale ale celor doi.
În explicarea votului din ţara vecină sunt foarte importante şi rezultatele din diaspora, în special din perspectiva numărului mare de moldoveni cu cetăţenie română. Potrivit numărătorilor parțiale și estimărilor de duminică seară, la Moscova votaseră aproximativ 6.000 de cetățeni moldoveni, în România doar 10.000, iar din Italia erau așteptate 17.000 de voturi. Până la ora transmiterii acestui material, datele nu au putut fi confirmate oficial. Votul moldovenilor (prezenţa de 55,86% la închiderea urnelor) arată în continuare o ţară divizată, că prezenţa şi înţelegerea UE nu ajunge în raioanele şi micile comunităţi ale Republicii Moldova, că libera circulaţie nu este pe termen scurt o garanţie că cei plecaţi vor şi pot schimba ceva în ţara lor. O noutate pentru Republica Moldova a fost introducerea Registrului electronic, care putea preveni orice vot multiplu, limitând astfel posibilităţile de fraudare a opţiunilor cetăţenilor.
Din perspectiva României, eforturile şi asistenţa substanţială oferită de Bucureşti autorităţilor de la Chişinău au contat, dar nu neapărat pe măsura mizei: orientarea proeuropeană clară a Republicii Moldova. UE, la rândul său, va trebui să înţeleagă că e nevoie de sprijin în reforme structurale majore în ţara vecină. România confirmă încă o dată rolul său de pivot de stabilitate în regiune, cu opţiuni clare proeuropene şi euroatlantice, în timp ce influenţa şi presiunile Moscovei în vecinătatea estică nu poate fi neglijată.
* Bianca Toma este expert al Centrului Român de Politici Europene.
