Putin catre natiune si Occident

Petre Iancu | 04.05.2007

Pe aceeași temă

 Departe de a accepta argumentele occidentale, potrivit carora scutul nu se indreapta in nici un caz impotriva Rusiei, ci este o masura de aparare impotriva unui eventual atac terorist sau iranian, Kremlinul a trecut la escaladarea litigiului. In reactie la un demers defensiv, Moscova contraataca. Fiindca presedintele Vladimir Putin a deschis inca un front si a lansat o noua ofensiva, declarand joi, intr-o cuvantare privind starea natiunii, ca Rusia se pregateste sa denunte unilateral  Tratatul asupra reducerii fortelor conventionale in Europa.

Liderul de la Moscova s-a mai plans si de ceea ce el considera a fi imixtiunile Occidentului in afacerile interne ale Rusiei. In cauza e sustinerea de care se bucura militantii rusi pentru democratie din partea societatilor deschise din Vest.

 Putin si-a inceput aparent pios discursul rostit in fata celor doua Camere ale parlamentului moscovit, pastrand un minut de tacere in memoria predecesorului sau, Boris Eltin.  Constitutia adoptata sub Eltin ar constitui un instrument al democratiei, a declarat liderul de la Kremlin, apreciind ca, in baza ei, viata in Rusia s-ar fi "ameliorat pas cu pas". Adresandu-se Occidentului, Putin a trecut apoi rapid la atac. "Fluxul financiar din strainatate ia amploare. Si, odata cu acesti bani, se produce si un amestec direct in treburile noastre interne", a afirmat el. "In timpul colonialismului se spunea ca domnii colonialisti aduc civilizatia. Acum ea se numeste democratie. Dar - a mai adaugat liderul de la Kremlin - scopul e acelasi: procurarea de inlesniri si avantaje in interes propriu."

Vladimir Putin e vadit iritat de publicarea in SUA a unui raport cu privire la modul in care America promoveaza democratia in Rusia. Criticile tot mai accentuate si staruitoare formulate in Occident la adresa tot mai represivei politici interne a Kremlinului nu au cum sa-l lase rece pe Putin. Ceea ce nu-l impiedica pe vesnic victimizatul presedinte al Rusiei sa-si manifeste cu orice ocazie stasifactia de a dispune de puterea noua, uriasa, pe care i-o confera bogatia in resurse si dependenta energetica a Occidentului de Moscova. In rastimp insa, analistii releva ca si Rusia e dependenta economic si comercial de Occident si n-ar trebui sa se lase umilita ori infricosata.

 Axata in special asupra situatiei politice interne din Rusia, cuvantarea asupra starii natiunii rostita de liderul de la Kremlin n-a facut economie de accente populiste. Discursul s-a oprit indelung asupra penuriei de locuinte ieftine, promitand alocarea de fonduri din veniturile realizate din exportul de titei si gaze renovarii celor vechi si constructiei altora noi. Putin a deplans si clivajul dintre saraci si bogati, admitand ca e  "mare", dar a afirmat ca diferentele s-ar fi redus si ar continua sa se reduca. Seful statului rus a facut si o plecaciune in fata pensionarilor, carora, potrivit lui, ar trebui sa li se ofere impulsuri spre a continua sa munceasca si dupa atingerea varstei retragerii din activitate. Putin a mai alocat pasaje largi ale cuvantarii nevoii "de modernizare a productiei de energie si a transporturilor si circulatiei".

 Partea cea mai interesanta a discursului a fost rezervata insa finalului, care, cum altfel, a abordat subiectul smintitor al scutului american antiracheta, ce urmeaza sa fie amplasat in Cehia si Polonia. Potrivit lui Putin, Rusia ar respecta  "tratatul incheiat de NATO si de Tratatul de la Varsovia, in 1990, asupra reducerii fortelor conventionale in Europa. In timp ce partea adversa nu l-a ratificat, iar Slovacia si republicile baltice nu sunt nici macar semnatare ale acestui tratat". In continuare, seful statului rus a estimat ca amplasarea "scutului atat de aproape de granitele Rusiei" ar constitui o "amenintare" la adresa tarii sale. Ca atare, Moscova va proceda la un moratoriu, propunand sa discute contenciosul in Consiliul Rusia NATO. Iar daca negocirile "nu se soldeaza cu progrese, ar trebui sa reflectam la retragerea participarii noastre la acest tratat".

 S-ar putea sa fi fost ultima cuvantare a lui Putin asupra starii natiunii. In primavara anului 2008 ar urma sa aiba loc in Rusia alegeri prezidentiale. Conform  Constitutiei, Putin nu mai are dreptul sa candideze. Dar ce inseamna oare o biata Constitutie, in comparatie cu o personalitate cu meritele fostului kaghebist Putin? Fapt este ca, in privinta succesiunii sale la Kremlin, presedintele Rusiei a tacut. Probabil ca nici el nu vede pe nimeni in stare sa-i preia mareata mostenire.

Agresivitatea verbala a sefului statului rus la adresa Occidentului nu mai este o noutate. Stridente retorice similare, amintind de Razboiul Rece, s-au inregistrat si in cuvantarea pe care Putin a tinut-o nu de mult la Conferinta pe teme de securitate de la München. Si atunci, liderul de la Kremlin si-a indreptat degetul acuzator asupra lumii libere. Lui Putin ii convine sa acrediteze falsa idee ca Occidentul ar fi prada unei prezumtive agresivitati si unui presupus antirusism. Despre faptul ca Moscova isi incalca sistematic obligatiile, de pilda neretragandu-si trupele din republica separatista transnistreana, ca presa ruseasca a fost nivelata, iar libertatea ei desfiintata, ca disidentii rusi sunt supusi unei represiuni brutale si nu arareori criminale, despre toate acestea Putin nu sufla o vorba.

 In Germania ex-cancelarului Schroeder, un fost lider politic care, in ciuda evidentei, continua sa-l considere pe prietenul sau la toarta de la Kremlin  "un cavaler fara prihana al democratiei", Putin a gasit destui politicieni sensibili si receptivi la declaratiile sale bataioase. Gernot Erler, secretar de stat social-democrat la ministerul berlinez de Externe, si-a exprimat chiar intelegerea pentru seful statului rus, de vreme ce Moscova s-ar simti incoltita de "mutarea potentiaului occidental tot mai aproape de frontierele ruse". Dar exista si la Berlin destui oficiali care nu s-au lasat timorati, crestin-democratul Andreas Schockenhoff, emisarul guvernului german pentru relatiile cu Rusia, subliniind ca scutul antiracheta n-are cu fortele conventionale in Europa nici in clin, nici in maneca, asocierea celor doua subiecte fiind "artificiala". Rusia, a mai spus el, ar face bine sa explice de ce-si mentine trupele in Moldova.

 In fine, e limpede ca scoaterea de la naftalina a  Tratatului privind fortele conventionale e doar o manevra nu tocmai subtila si nici deosebit de eficienta, de vreme ce amenintarile la adresa securitatii globale nu mai sunt de mult cele din pricina carora s-a incheiat acest acord.

Constient de forta pe care i-o confera santajul energetic, liderul de la Kremlin mizeaza in mod vadit pe intimidarea unora dintre partenerii occidentali si pe redivizarea Europei intre proamericani si antiamericani, pe modelul sciziunii survenite inaintea interventiei din Irak. Hotarat sa tina piept cresterii influentei americane, in special in spatiul asiatic, Putin incearca sa extraga beneficiul maxim din actuala faza de slabiciune prin care trec SUA.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22