Recrudescenta extremismului de dreapta european

Petre Iancu | 24.11.2006

Pe aceeași temă

 In timp ce stanga europeana jubileaza, considerand ca victoria democratilor de peste Ocean ar fi salvat in extremis America de "fascismul" latent sau fatis, precum si de "fanatismul religios" care ar fi proprii administratiei Bush, extrema dreapta isi arata coltii in fieful ei traditional. In capitala Germaniei, neonazistii grupati in asa-zisul Partid National-Democrat (NPD) si-au sarbatorit izbanzile electorale si juridice asupra clasei politice germane si a unei justitii anemice. La Karlsruhe, Curtea Suprema le-a permis, din 2003, nu doar sa ramana in legalitate, ca partid, respingand cererea guvernului si a parlamentului de interzicere a formatiunii, ci, mai nou, si sfidarea statului democratic, prin lovitura de teatru simbolica a organizarii congresului NPD la Berlin. De unde, fireste, n-a lipsit si un inevitabil delegat roman, de la obscura Noua Dreapta, care, cum altfel, s-a lansat in tirade rasiste cat se poate de jenante pentru Romania. Asta, in timp ce gruparile mai consistente, ale lui Vadim si Becali, isi freaca mainile de bucurie ca Frontul National al lui Jean Marie Le Pen si Vlaams Belang, o grupare populista flamanda din Belgia, le acorda atentie, sperand sa alcatuiasca impreuna cu bulgarii de la sinistrul Ataca, in frunte cu Volen Siderov, un grup parlamentar european. Tentativa are nu doar un substrat politic, ci si unul financiar, intrucat adunarea unui numar suficient de deputati pentru formarea unui grup in forul legislativ le-ar permite extremistilor de dreapta sa insface mandate in comisii si sa bage in buzunar parte din fondurile  Parlamentului European. Cat de compatibile sunt insa aceste formatiuni, despartite de numeroase clivaje ideologice, ramane de vazut.

Dar cat de extins, cat de periculos e extremismul de dreapta german? Un alarmant studiu al sociologilor din Leipzig releva ca activistii extremismului de dreapta si-au depasit sentimentul impotentei si-si manifesta deschis increderea ca vor accede la carma Germaniei. Panzele li s-au umflat dupa esecul tentativei scoaterii NPD in afara legii. Judecatorii supremi, manifestand altfel pronuntate inclinatii de stanga, isi motivasera refuzul de a da curs cererilor Executivului si Legislativului german, afirmand ca serviciile secrete ar fi infiltrat un numar excesiv de informatori in conducerea partidului. Intarita de aceasta sentinta uluitoare, extrema dreapta germana s-a reorganizat si a inceput sa patrunda in diverse parlamente regionale din estul Germaniei, in care epigonii lui Hitler stapanesc de facto localitati si zone intregi.

 Totusi, extremismul de dreapta german continua sa fie perceput de regula ca un fenomen marginal, care socheaza, ce-i drept, si face uneori titluri de-o schioapa, parand sa fie situat insa "undeva, departe de cei mai multi dintre noi". Or, lucrurile nu stau asa, dupa cum a reiesit din studiul cercetatorilor  Universitatii din Leipzig, condusi de profesorul Elmar Braehler. "Ideea potrivit careia extremismul de dreapta ar fi o chestiune care i-ar privi doar pe tinerii est-germani nu corespunde realitatii", a subliniat expertul german, care nu-si pierde vremea sa perpetueze prejudecatile curente. Potrivit lui, "cei mai multi se insala grav inchipuindu-si ca extremistii de dreapta sunt doar tineri barbati din landurile rasaritene ale Germaniei. La o privire mai atenta, se constata ca majoritatea celor profesand atitudini neonaziste sau extremiste de dreapta e alcatuita din persoane de peste 60 de ani". Daca in calcul se include sexul si provenienta occidentala sau rasariteana, reiese ca oamenii care adopta pozitii de extrema dreapta sunt, in majoritate, barbati varstnici din vestul Germaniei.

Dar ei nu sunt singurii. Si nici cei mai importanti. Atitudinile, opiniile si convingerile de tip neonazist sunt impartasite de oameni apartinand tuturor categoriilor si straturilor sociale, tuturor generatiilor din toate regiunile Germaniei. Pericolul major rezida in aderarea la miscare si trecerea la timona ei a unui grup de tineri si inteligenti absolventi de studii superioare.

 In ce priveste investigatia universitarilor din Leipzig, ea a constatat existenta unei adanc fixate conceptii extremiste de dreapta despre lume si viata la aproape 9% dintre cetatenii germani. In total au fost studiati 5.000 de germani, extremistii din vest depasindu-i net, numeric, pe cei din est. Mult mai amplu este insa numarul celor care nutresc convingeri xenofobe si antisemite. Aproape 50% din cei intrebati au indicat ca strainii ar  "profita in mod ilegitim" de masurile de protectie sociala ale statului asistential. Unul din 5 a afirmat ca evreii ar exercita "prea multa influenta". Din investigatia universitarilor din Leipzig rezulta ca antisemitismul e mai accentuat in vest, iar xenofobia in est. Dar, conform autorilor studiului, nu toti cei 9% se pronunta la urne in favoarea unui partid de extrema dreapta, intrucat unii dintre acesti alegatori nu doresc sa se considere marginali si sa voteze pentru o formatiune mica si insignifianta, ci prefera sa se ralieze majoritatii.

Ca atare, cei mai multi extremisti de dreapta sfarsesc prin a alege partidele clasice, de centru-dreapta sau centru-stanga. Relativ putini sunt cei care, facand parte din samburele dur al miscarii neonaziste, aleg formatiuni de orientare similara, precum NPD, Republicanii sau DVU. In acest segment al electoratului se gasesc destul de multi care nu se prezinta la urne deloc.

 Ce demersuri ar trebui adoptate spre a se combate eficient extremismul de dreapta? Conform lui Oliver Decker, cel de-al doilea autor al studiului,  "marile partide ar trebui sa se delimiteze riguros de tezele si ideile extremei drepte si sa treaca la contraofensiva impotriva celor ce le propaga".

 In mod semnificativ, cetatenii intrebati au manifestat o propensiune pronuntata spre statul autoritar si antidemocratic. Unul din patru a aprobat, de pilda, afirmatia potrivit careia Germania ar avea nevoie de  "un singur partid puternic care sa reprezinte comunitatea nationala". Fiecare al saselea a indicat ca-si doreste un "Fuhrer", un mare conducator care sa domneasca in Germania cu o mana de fier. In fine, din alt sondaj a reiesit ca un procentaj tot mai amplu de germani refuza democratia.

In genere, cercetatorii au constatat ca exista si o clara corelatie intre cei ale caror atitudini tind sa se cantoneze in zona extremei drepte, respectiv au o propensiune spre ea, si sentimentul lor ca ar fi dezavantajati.

Ce nu reiese din acest studiu, dar ar merita investigat e jonctiunea dintre extrema dreapta si islamismul radical. Ea s-a si  produs punctual. Or, tendintele de unificare ale gruparilor totalitare, complet ignorate de stanga occidentala, risca sa ia amploare, pe masura ce globalizarea va progresa, acutizand conflictele sociale, iar ofensiva americana pentru democratie, lansata de administratia Bush, va continua sa piarda viteza.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22