Relevanţa globală a puterii militare a SUA, afectată grav de problemele bugetare

Florin Diaconu | 20.10.2013

Pe aceeași temă

Chuck Hagel, ministrul american al Apărării (Defense Secretary) afirma, joia trecută, că dacă actuala criză bugetară din SUA va continua, ea cu siguranţă „va avea un impact asupra economiei noastre, asupra securităţii noastre naţionale, ca şi asupra poziţiei Americii în lume”. Mai mult chiar, sublinia Hagel, „aliaţii noştri îşi pun întrebări: Putem să ne bazăm pe parteneriatul cu SUA? Îşi va îndeplini America angajamentele şi promisiunile?”.

 

Ce a însemnat, practic, government shutdown

Lipsa fondurilor necesare pentru derularea normală a activităţilor curente ale guvernului federal din SUA a dus, între altele, la faptul că aproximativ 400.000 de angajaţi civili ai ministerului Apărării (Department of Defense – DoD) au fost trimişi acasă, într-un fel de concediu fără plată, pentru mai multe zile, în intervalul dintre 1 şi 17 octombrie a.c., precizează un articol publicat pe site-ul oficial al Pentagonului. La fel, ceea ce americanii numesc government shutdown a afectat direct şi activitatea celor 850.000 de oameni din forţele militare de rezervă (care întreprind acţiuni de pregătire de luptă câte un week-end în fiecare lună, precum şi manevre complexe de câte două săptămâni în fiecare an), relatează un articol publicat de site-ul oficial al U.S. Air Force la 4 octombrie 2013. Sursa citată aici sublinia, cu îngrijorare, că între unităţile de rezervă care nu şi-au putut desfăşura activităţile de pregătire de luptă se află şi unele ce sunt absolut „esenţiale în caz de război”. La 10 octombrie, USAF publica un articol care preciza că, în condiţiile inexistenţei fondurilor necesare, Garda Naţională a anulat în jur de 100.000 de exerciţii, iar diversele categorii de rezervişti au anulat, şi ele, alte 75.000 de misiuni de pregătire de luptă într-un singur weekend. Şi acţiunile de pe teatrele de operaţiuni au fost direct afectate. Aşa de exemplu, afirmă sursa mai sus citată, structurile militare americane existente în Afganistan nu au mai avut posibilitatea legală să le plătească localnicilor „compensaţii pentru deces sau pagube”, întrucât aşa-numitul CERP (Commander Emergency Response Program) nu a mai primit fondurile necesare. În această situaţie, relatează sursa citată, generalul Joseph F. Dunford, Jr., comandantul ISAF, „şi-a exprimat puternica sa îngrijorare” legată de urmările grave ale unei eventuale prelungiri a lipsei resurselor bugetare.

 

Lovitură după lovitură

Există inclusiv voci din cadrul forţelor armate ale SUA care susţin că, după reducerea deja masivă, în primăvara lui 2013, a fondurilor destinate Apărării (ceea ce numim, în general, cu termenul sequester), actualele probleme bugetare suplimentare constituie o povară cu mult prea grea. Un ofiţer superior din cadrul USAF, citat de globalpost.com, afirmă, de exemplu, că lipsa fondurilor necesare Apărării „e ca şi cum ai deconecta toate sistemele de menţinere a vieţii. Nu putem planifica operaţiuni complexe şi nici măcar chestiuni de rutină, cum ar fi instrucţia sau lucrările de reparaţii şi întreţinere, în astfel de condiţii”.

 

Precedent clar: epoca Clinton

Actuala situaţie dificilă în care se află diversele categorii de forţe armate ale SUA – şi, deci, capacitatea Americii de a folosi cu maximum de randament forţa sa armată, la nevoie, ca mijloc de presiune pe arena internaţională sau în misiuni de luptă – nu este una lipsită de precedent. Şi în vremea celor două mandate ale preşedintelui Clinton (democrat, la fel ca şi Barack Obama), fondurile alocate Apărării au scăzut atât de mult şi de brusc, încât urmările au fost extrem de vizibile şi foarte serioase. O lucrare publicată în SUA în 1996, tradusă în româneşte un an mai târziu şi avându-l drept autor principal pe Caspar Weinberger amintea, între altele, faptul că, începând de prin 1994, s-a conturat tot mai clar situaţia în care „scăderile bugetare lasă deja trupele fără echipament şi fără instrucţie”. Mai precis, numărul de ore de zbor efectuat de piloţii de elicoptere a scăzut atunci cu peste 20 %, s-a redus cu 10 % timpul petrecut de recruţi în programele de instrucţie individuală, iar unităţi întregi ale aviaţiei de transport au încetat să mai zboare în misiuni de instrucţie sau în misiuni reale, din lipsă de combustibil. Şi, ca un fel de cireaşă pe tort, la Camp Pendleton, principala bază din California a infanteriei marine (U.S. Marine Corps), militarii ajunseseră să meargă „pe jos câte 27 de kilometri până la poligoanele de instrucţie, pentru a economisi carburanţii, pneurile şi lucrările de întreţinere a autovehiculelor” şi chiar să se instruiască doar „sub ferestrele cazărmilor, nu pe câmp, pentru a evita uzura echipamentelor costisitoare”.

 

Florin Diaconu este conf. univ. dr. la FSPUB şi senior researcher la IDR

 

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22