Republica Moldova: între stagnarea proeuropeană și reformele de carton ale populiștilor proruși

Ileana Racheru | 07.07.2015

Succesul partidelor proeuropene în sate și orașele mici arată că acestea au reuşit să-şi creeze propriile reţele clientelare de vot. Dacă analizăm rezultatele alegerilor locale din Republica Moldova per ansamblu, pu­tem spune că au fost câştigate de partidele proeuropene (PLDM - 25% consilieri și 22,76% primari; PD - 20% consilieri și 30% primari; PL - 10% consilieri și 8,53% primari, PPEM - 8% con­silieri și 4,38% pri­mari). Cei doi candidați pioni ai Rusiei au obținut 12% con­silieri și 6,35% primari (PSRM), respectiv, 12% con­silieri și 8,97 % pri­mari (Partidul Nostru). Partidul Comuniștilor din Republica Mol­do­va a ob­ținut 10% consilieri și 10% pri­mari.

Pe aceeași temă

Dorin Chirtoacă, candidat proeuropean din partea PL, a obținut un al treilea man­dat de primar la Chișinău, cu 53,54% din voturi. Perdantul alegerilor locale din 2015 a fost PCRM, care la scrutinul din 2011 a obținut aproximativ 40% din vo­turi. Cea mai importantă creștere elec­to­rală a obținut-o Renato Usatîi (cu Partidul Nostru), candidat care, începând cu 2014, a înregistrat o ascensiune electorală ful­minantă.

O analiză detaliată ne arată, însă, că par­tidele proeuropene au câştigat cele mai mul­te mandate în circumscripţiile de ni­vel secundar (primării de sat şi oraşe mici), în timp ce partidele proruseşti au avut un avans important în centrele ra­io­nale. Acest lucru sugerează că partide pro­europene, aflate la guvernare, au reuşit să-şi creeze reţele clientelare de vot, situaţie care nu înseamnă însă un vot pen­tru un parcurs pro-Europa al Republicii Moldova.

Surprizele acestui scrutin au fost date de două situații – câștigarea mandatelor de primar, din primul tur, în orașele Bălți și Orhei de doi indivizi care au probleme cu justiția și de faptul că cele două partide autodeclarate proeuropene, aflate la gu­ver­nare, au obținut, cumulat, cele mai multe mandate de primari și consilieri. Renato Usatîi, candidatul unui partid prorus, des­pre care presa de la Chi­și­nău a dezvăluit că ar avea legături cu mafia rusească și care este investigat în cel puțin trei dosare de către procuratura mol­do­ve­neas­că, a câștigat alegerile pen­tru Primăria Bălți cu 72,46% din voturi. Ilan Shor, can­didat din partea unui par­tid prorusesc, Ravnopravie, cu performanțe electorale insignifiante pâ­nă în 2015, a devenit primar al orașului Orhei din primul tur, cu 61,97% din vo­turi. Orhei este locuit de 70% et­nici ro­mâni. Ilan Shor este indicat, într-un ra­port independent, drept principal autor al „jafului secolului“ (în care un miliard de dolari a dispărut din trei bănci mol­do­ve­nești). Shor s-a înscris în cursa electorală pentru Primăria Orhei după ce pro­cu­ra­tura moldovenească l-a plasat sub arest la domiciliu. Usatîi a avut un program ex­clu­siv populist, în care a promis că va îi va pedepsi pe corupții din Bălți și că va face investiții în oraș din fonduri proprii sau ale unor investitori din Federația Rusă. Shor a avut, de asemenea, un program po­pu­list și este principalul finanțator al echi­pei lo­cale de fotbal din Orhei (care a câștigat cam­­pionatul din Republica Moldova în 2015). Victoriile celor doi se explică și prin per­cep­țiile populației cu privire la justiția și pre­sa din Republica Moldova. Justiția es­te percepută ca fiind controlată de oli­gar­hul Vladimir Plahotniuc (deputat și fi­nan­țator al partidului proeuropean Partidul De­mo­crat), în timp ce presa este per­ce­pu­tă ca fi­ind dependentă de finanțările oligar­hilor.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2015/1320/foto_racheru.jpg

Dorin Chirtoacă sărbătorind realegerea sa în funcţia de primar al Chişinăului (28 iunie 2015)

 

Astfel, cele două partide proeuropene care au creat, în noiembrie 2014, un guvern mi­noritar cu sprijinul PCRM s-ar putea simţi încurajate să menţină Republica Moldova într-o stare de stagnare, în care reformele proeuropene sunt implementate minimal în domenii care nu aduc atingere directă intereselor oligarhilor locali sau po­li­ti­cie­nilor corupţi. În plus, am putea asista la tergiversarea implementării Acordului de Asociere cu UE, pe fondul unui Bruxelles tot mai puțin interesat de Moldova.

Dacă Rusia va continua să-i ofere lui Re­na­to Usatîi susţinere financiară pentru a rea­li­za investiţii minime în Bălţi, atunci exis­tă șanse ca liderul Partidului Nos­tru să fie propulsat la nivel naţional. În 2014, Par­ti­dul Patria, controlat de Re­na­to Usatîi, era cre­ditat cu 12% din intenţiile de vot. Ascen­siunea electorală a lui Renato Usatîi de­pin­de și de modul în care pro­curatura de la Chi­șinău va gestiona do­sarele în care aces­ta e investigat. În no­iembrie 2014, Usatîi a fost eliminat din cursa electorală cu doar câ­teva zile înainte de scrutinul par­la­men­tar, după ce pro­cu­ratura a descoperit că partidul său a pri­mit finanțare din afara Re­publicii Mol­do­va,­ dar, în mai 2015, Usatîi a fost întâmpinat cu flori, pâine și sare pe aero­portul din Chișinău, fără ca pro­curatura „să sesiseze“ reîntoarcerea acestuia în po­litica moldovenească.

Partidul condus de Iurie Leancă a obținut un scor mai mult decât încurajator, având în vedere că formațiunea a avut doar o lu­nă pentru a-și construi structuri locale. În vii­tor, PPEM va continua să atragă elec­to­ra­tul dezamăgit de PLDM (partid auto­dec­larat proeuropean care a acceptat să gu­verneze într-o alianță informală cu PCRM) și de finanțatorul acestuia Vlad Filat. PCRM va continua să piardă electorat, par­tidul riscând să se dizolve la nivel local. Nu este exclusă nici o fuziune a PCRM cu PD, la nivel național, având în vedere ex­periențele din trecut de relaționare dintre Marian Lupu (liderul PDM), Vlad Pla­hot­niuc (finanțatorul PDM) și liderul co­mu­niștilor, Vladimir Voronin.

 

* Ileana Racheru este cercetătoare la Institutul Diplomatic Român.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22