Pe aceeași temă
Rusia a sistat săptămâna trecută livrările de gaze către Bulgaria și Polonia, după ce acestea au refuzat se conformeze cererii de a plăti efectiv în ruble în contul Gazprombank pentru gazele livrate.
Cele două țări se pregăteau oricum să nu mai importe gaze rusești până la sfârșitul acestui an și au declarat că pot face față întreruperii livrărilor. Însă temerea că și alte țări ar putea urma pe lista sancțiunilor Moscovei, inclusiv locomotiva economiei europene, Germania, dependentă de importurile energetice din Rusia, impune găsirea rapidă de soluții alternative.
De asemenea, riscul este foarte mare ca frontul unit al Uniunii Europene împotriva Rusiei să se spargă pe fondul dezacordurilor dintre statele membre cu privire la strategia corectă pentru a reduce dependența de importurile energetice din Rusia.
Având în vedere că multe dintre companiile europene se confruntă cu termene scadente la sfârșitul lunii mai pentru plata gazelor, Uniunea Europeană este obligată să clarifice rapid dacă companiile pot continua să achiziționeze hidrocarburi din Rusia fără a încălca sancțiunile economice impuse Moscovei după invazia din Ucraina.
Kremlinul a cerut clienților Gazprom să depună euro sau dolari într-un cont special la Gazprombank și după conversia sumelor în ruble, să se facă plata efectivă a energiei livrate.
Comisia Europeană a transmis statelor membre că mecanismul propus de Moscova încalcă sancțiunile impuse de blocul comunitar Rusiei și a sugerat ca țările care doresc să mai importe gaze naturale să declare finalizată tranzacția după ce au livrat sumele convenite în euro sau dolari în contul Gazprom, fără să mai aștepte conversia în ruble. Astfel s-ar putea înregistra tranzacțiile fără ca Bruxelles-ul să considere că s-au încălcat sancțiunile.
Discuțiile din interiorul UE survin după ce mai multe țări, printre care Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia au cerut săptămâna trecută precizări mai clare Bruxelles-ului.
Rusia a declarat vineri că nu vede nicio problemă cu mecanismul impus de ea, și consideră că obligația cumpărătorului este îndeplinită numai după ce valuta a fost convertită în ruble.
În timp ce Bulgaria și Polonia au refuzat să se implice în schema Moscovei, Germania este de acord cu soluția Comisiei de a permite companiilor să plătească gazele în euro, fără a face ele direct conversia în ruble. Ungaria a declarat din capul locului că nu vede niciun fel de problemă în schema impusă de Kremlin și că plata în ruble nu încalcă sancțiunile.
Țările UE au plătit Rusiei peste 45 de miliarde de euro pe gazele și petrolul importat din momentul declanșării invaziei în Ucraina pe 24 februarie, a comunicat Centrul european pentru Cercetare în Energie și Aer Curat.
Rusia furnizează 40% din necesarul de gaze al UE și 26% din totalul importurilor de petrol, ceea ce explică faptul că Germania și alte state s-au opus până acum sistării importurilor energetice din Rusia de teama unei recesiuni a economiei europene.
UE se apropie de interzicerea importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului, au declarat diplomații, după discuțiile dintre Comisie și țările UE în weekendul de dinainte de întâlnirile din această săptămână.
Totuși, Comisia Europeană ar putea scuti Ungaria și Slovacia de un embargo privind cumpărarea petrolului rusesc, au declarat luni doi oficiali UE pentru Reuters. Liderii europeni discută în această săptămână despre introducerea unui embargo treptat pentru petrolul rusesc, însă Ungaria a anunțat deja că nu va susține o astfel de sancțiune.
