Rusia schimbă strategia din Ucraina

La nivel politic şi diplomatic, Rusia promite că va respecta voinţa ucrainenilor şi că va colabora cu noul lider. Totuşi, Moscova nu a încercat să deschidă un canal de dialog. Mai mult, prin combatanţii ceceni trimişi în estul Ucrainei, trece la un alt nivel de control asupra regiunii. O întâlnire importantă va avea loc pe 6 iunie în Franţa, la comemorarea a 70 de ani de la Debarcarea din Normandia. Preşedintele Vladimir Putin, care a confirmat că va fi prezent, se va afla la aceeaşi masă cu noul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, invitat şi el de liderul francez François Hollande. Până atunci, cum a arătat situaţia din teren, în cele câteva zile de la alegerea lui Poroşenko?

În ceea ce-l priveşte pe Petro Poroșenko, no­ul şef de stat ucrainean (ales democratic, po­tri­vit OSCE) pare să urmeze, cel puţin la nivel de­clarativ, linia deja stabilită de autorităţile interimare de la Kiev. A pro­mis, de pildă, înfiinţarea unui „Minister pentru recuperarea Crimeei“, a promis şi pe­dep­sirea rebelilor care au do­bo­rât un elicopter militar la Sla­viansk. I-a numit „bandiţi“. E însă o diferenţă de nuanţă im­portantă faţă de actuala ad­ministraţie interimară, ca­re-i numeşte de-a dreptul „te­­rorişti“.

Săptămâna trecută a fost cea mai sângeroasă de la începutul operaţiunii antiteroriste, pe 13 aprilie. Începând cu ofensiva de luni pentru aeroportul din Doneţk, unde au murit 70 de oameni (potrivit separatiştilor, dar 50 potrivit autorităţilor de la Kiev). Un amănunt foarte important: 33 dintre cei care au murit la Do­neţk, luni, erau cetăţeni ruşi şi urmează să fie repatriaţi în Rusia. Iată şi un nou motiv pen­tru care, joi, Departamentul de Stat a acu­zat Federaţia Rusă că trimite în Ucraina com­batanţi ceceni. E vorba de mercenari an­tre­naţi în Rusia, după cum a relatat în mai multe rânduri presa ucraineană. Cu toate acestea, liderul cecen, Ramzan Kadîrov, dezminte că aceas­tă republică „pacificată“ cu forţa de Vladimir Putin ar trimite mercenari să îi ajute pe rebeli.

Apoi, joi, la Slaviansk (tot în re­­giunea Doneţk), rebelii tot mai bine înarmaţi - aşa cum cons­tată Washingtonul - au reuşit să doboare un elicopter al ar­matei ucrainene. Au mu­rit toţi cei 12 militari de la bord, in­clusiv un general al ar­matei. In­cidentul a pus pe jar Kievul, care a în­cercat imediat să dea impresia că, deşi nu deţine con­trolul deplin în regiune, e pe cale să îl obţină.

Regiunea e un teatru de conflict nu doar pen­tru populaţie, ci şi pentru observatorii OSCE, veniţi la cererea Ucrainei să supravegheze si­tua­ţia din teren. Patru membri ai organizaţiei internaţionale au fost răpiţi luni la Slaviansk, iar vineri OSCE a anunţat că a pierdut le­gă­tura cu încă o echipă (patru membri ai or­ga­nizaţiei şi traducătorul ucrainean) ce patrula lângă Lugansk. În timp ce unii separatişti spun că observatorii se află în custodia lor, alţii susţin că nu au informaţii despre soarta lor. Aceeaşi strategie a negării. La fel cum şi Mos­cova neagă vehement acuzaţia Oc­ci­den­tului că îi coordonează pe rebeli şi îi apro­vi­zionează cu arme.

Dacă la nivel diplomatic nu s-a întâmplat mai nimic în ultima săptămână, situaţia stă cu to­tul altfel la nivel militar. Strategia Rusiei în Ucrai­na s-a schimbat considerabil în aceste zile. Cir­ca 30.000 de militari ruşi staţionaţi la gra­ni­ţa cu Ucraina s-au retras la bazele din Ru­sia. Au mai rămas 10.000, dar şi aceştia dau sem­ne că se retrag. Vladimir Putin a spus de mai multe ori că trupele au fost retrase, fără ca in­for­maţia să fie confirmată. De această da­tă, e confirmată de oficiali americani şi de NATO.

Negocierile vor fi extrem de complicate „la firul ierbii“ în estul Ucrainei, din cauza di­sen­siunilor dintre diferite facţiuni separatiste. Ser­ghei Taruta, un miliardar guvernator al Do­neţ­k­ului, a declarat joi pentru CNN că e în ne­go­cieri cu liderii proruşi din regiune ca să cal­meze situaţia. O sarcină complicată, spune el, pentru că există o „rotaţie“ a liderilor. Pe de al­tă parte, Taruta s-a întâlnit şi cu noul pre­şe­dinte la Kiev, care i-ar fi promis că va veni să viziteze regiunea Doneţk în prima jumătate a lunii iunie.

Situaţia este şi mai complicată. Rusia spe­cu­lează aceste disensiuni din cadrul sepa­ra­tiş­tilor prin intermediul combatanţilor ceceni tri­mişi în estul Ucrainei. Aşa s-a întâmplat la Doneţk, unde, la mijlocul săptămânii trecute (joi), membrii aşa-nu­mi­tului Batalion Vostok au scos cu forţa din clă­direa administraţiei regionale facţiunea care deţinuse până atunci controlul. Oficial, su­pă­raţi că ceilalţi rebeli ar fi prădat un super­market din apropierea ae­ro­portului Doneţk du­pă bătălia de luni, membrii grupării Vostok au intrat cu forţa, au dez­mem­brat baricadele ridicate în jurul clădirii, care servise pe post de cartier general. Majoritatea celor din Ba­talionul Vostok ar fi ceceni, mai relatează New York Times, într-un amplu reportaj des­pre situaţia de la Doneţk.

E un semn că facţiunile armate ale rebeliunii din est preiau controlul asupra celor politice. Mişcările Batalionului Vostok (extrem de bine echipat cu arme ruseşti) au fost atent cal­cu­late şi „executate“ în faţa reprezentanţilor mass-media.

Atacul pare să consolideze poziţia lui Alek­sandr Borodai, actual „premier“ al Doneţkului şi im­plicat de asemenea în preluarea Crimeei. Sub co­manda lui Borodai a acţionat Batalionul Vos­tok şi, deşi cel în cauză neagă orice le­gă­tură cu guvernul rus, experţii consideră că are apro­barea lui Vladimir Putin. Iar pe mă­su­ră ce se intensifică operaţiunea din est, tot mai mulţi comandanţi, precum Aleksandr Bo­rodai ori un alt comandant militar numit Igor Strel­kov, încep să preia controlul în estul Ucrainei.

În fine, Rusia pare decisă să deschidă un nou front contra Ucrainei săptămâna aceasta şi ame­ninţă să taie aprovizionarea cu gaze na­tu­rale, dacă negocierile privind plata în avans eşuează. //