Pe aceeași temă
Marile manevre din anturajul lui Putin. Cautarea urmasului ideal
In timp ce pregatirile pentru alegerile prezidentiale sunt in toi, intre diferitele clanuri apropiate de putere se da o lupta crancena. In aparenta, domneste linistea. Dar, in spatele batranelor ziduri ale Kremlinului, intr-o bezna demna de curtea lui Ivan cel Groaznic, "lupta buldogilor sub un covor" (expresia ii apartine lui Churchill) a si inceput. Ajuns la capatul celui de-al doilea mandat - Constitutia nu ii permite sa se prezinte pentru a treia oara consecutiv - Vladimir Putin trebuie sa-si faca bagajele in martie 2008. Evident, procesul de succesiune este indeaproape controlat. Pentru elita in uniforma, nu se pune problema admiterii unui intrus la Kremlin. Anul 2007 este deci consacrat selectionarii viitorului presedinte. Rusii au deja convingerea ca Vladimir Putin nu va recurge la modificarea Constitutiei pentru a obtine un al treilea mandat. De altfel, el nu inceteaza sa repete ca nu are nici o intentie in acest sens.
Dimitri Medvedev si Serghei Ivanov, tehnocratul si cekistul
Bazat pe "imitarea democratiei" - dupa expresia analistului politic Lilia Sevtova -, sistemul Putin exceleaza in a crea iluzia unei competitii electorale intre doua personalitati provenite din cercul apropiat puterii: cei doi prim-viceprim-ministri Serghei Ivanov, care are autoritatea deplina asupra strategiei industriale, si Dimitri Medvedev, insarcinat cu politica sociala. Supranumit "marele vizir" de presa moscovita, acesta din urma este, la 42 de ani, unul dintre favoritii "operatiei succesiune".
Fost expert juridic al lui Vladimir Putin la Primaria din Sankt-Petersburg, acest profesor de drept care nu pare sa fi purtat niciodata epoleti a fost chemat foarte curand la Moscova1 unde presedintele l-a numit seful administratiei sale si apoi, in toamna lui 2005, numarul doi al guvernului. El este cel care deschide si inchide robinetul de gaze, deoarece din iunie 2006 este presedintele consiliului de administratie al Gazprom, principalul contribuitor la bugetul national2 si bratul inarmat al politicii externe a Kremlinului. Din 2002, este si ochiul si urechea presedintelui in sectorul bancar3.
Vladimir Putin stie ca se poate bizui pe fidelitatea acestui tanar jurist cu un temperament rezervat.
Celalalt mostenitor prezumtiv, Serghei Ivanov (a nu se confunda cu omonimul sau Victor Ivanov), este apreciat de numarul unu rus care il cunoaste din anii 1970 pe cand amandoi lucrau la directia KGB din Leningrad. Acest general-locotenent in rezerva controleaza comisia militaro-industriala4 care dispune de un buget de 20 de miliarde de euro si conduce OAK, consortiul de aviatie civila infiintat in 2006. Intre 1999 si 2007, a fost ministru al Apararii. Promovat in februarie 2007 ca numarul doi al guvernului, insarcinat in prezent cu dezvoltarea industriei, el este candidatul presupus al siloviki-lor, partizani neclintiti ai controlului statului asupra economiei. Recenta sa promovare, prin care devine egalul lui Medvedev, a fost deci vazuta ca un gest al presedintelui in favoarea acestui clan.
Alegerea unui al treilea?
Potrivit lui Alexei Muhin, specialist in analiza biografica a membrilor elitei de la putere, competitia intre "tehnocrati" si siloviki este artificiala. In realitate, clanurile prezente in microcosmosul politic sunt mult mai numeroase, iar aliantele dintre ele fluctueaza...
Stanislav Belkovski, care conduce Institutul de Strategie Nationala de la Moscova, se declara convins ca nici unul, nici altul dintre acesti doi "urmasi" nu ii va succeda lui Vladimir Putin. "Presedintele si-a dat seama ca Dimitri Medvedev este incapabil sa controleze sistemul birocratic. Birocratii nu l-au acceptat niciodata ca pe unul de-ai lor."
In ce il priveste pe Serghei Ivanov, "sansele lui sunt si mai mici". Este legat de presedinte in primul rand, dar nu se bucura de simpatie printre siloviki. In ziua in care Vladimir Putin va parasi Kremlinul nici o retea nu il va sprijini pe Ivanov, pe care Stanislav Blekovski il descrie ca pe un "singuratic". Numerosi rusi gandesc, la randul lor, ca cei doi succesori proiectati in prim-plan nu au nici o sansa. Potrivit unui sondaj efectuat recent de postul de radio Ecoul Moscovei printre auditorii sai, 92% dintre persoanele interogate apreciaza ca nici Medvedev, nici Ivanov nu se vor afla la Kremlin in 2008.
Vladimir Putin insusi nu a facut un secret5 din faptul ca succesorul sau ar putea fi un al treilea pe care il va scoate din palarie in ultimul moment. Sa fie oare acest al treilea Serghei Nariskin? Presa rusa este convinsa de cand Nariskin a fost numit viceprim-ministru insarcinat cu comertul exterior la 15 februarie 2007. In varsta de 52 de ani, el are toate calitatile necesare. Nascut la Sankt-Petersburg, a studiat in acelasi timp cu Vladimir Putin la institutul KGB, apoi, zece ani mai tarziu, i s-a alaturat la departamentul de relatii externe din primarie. Secretar general al guvernului din 2004, se spune ca este foarte apropiat de primul ministru Mihail Fradkov, cu alte cuvinte de clanul siloviki-lor.
Perenizarea sistemului
Scenariul celor "doi mostenitori" oferit in acest moment publicului are un avantaj: intareste rolul actualului presedinte ca punct de echilibru al grupului. In meandrele diferitelor conflicte de interese, medierea lui devine inconturnabila. Aceasta pozitie de arbitru suprem ar trebui sa-i permita, chiar daca nu mai este la carma, sa-si pastreze toata influenta - poate in fruntea uneia dintre mega-intreprinderile publice, cum ar fi Gazprom sau Rosneft. Chiar el a recunoscut public, in septembrie 2005, intr-un duplex televizat cu provincia rusa, ca nu are de gand sa "ramana la nesfarsit la Kremlin". Numai ca, deocamdata nu-si dezvaluie intentiile: "Cum spun militarii, imi voi relua locul in coloana", a declarat atunci.
Constitutia rusa din 1993 interzice un al treilea mandat consecutiv... dar nu impune nici o limitare daca intre aceste mandate trece un interval de timp. La o adica, Vladimir Putin, nascut in 1952, se poate foarte bine prezenta la alegerile prezidentiale din 20126.
La ora actuala, principala miza nu este alegerea mostenitorului, ci pastrarea sistemului. Verticala puterii instaurate de Vladimir Putin nu este lipsita de slabiciuni. Atunci cand intregul edificiu politic si economic se sprijina pe un singur om, nu este exclus sa-l vezi prabusindu-se. Deocamdata, puterea se afla intr-o situatie favorabila la care concura trei elemente: afluxul de petrodolari, confirmarea rolului Rusiei de putere energetica globala si pasivitatea populatiei. Dar o schimbare poate interveni oricand. Pretul barilului poate scadea; luptele intre siloviki se pot accentua; pot aparea proteste sociale.
Caci, la urma urmelor, nici una dintre marile reforme anuntate - educatie, sanatate, pensii - nu a depasit stadiul de intentie, iar prapastia dintre cetateni si conducatorii lor, pe care ii vad din goana luxoaselor limuzine cu geamuri fumurii, se adanceste pe zi ce trece. Un lucru este cert: in logica sistemului Putin, cel care va asigura interimatul nu poate veni decat din randurile siloviki-lor (ceea ce il exclude pe Dimitri Medvedev). Caci cum altfel va putea el sa perpetueze sistemul, sa garanteze imunitatea personala a fostului presedinte7 si, in acelasi timp, sa ii crute pe boierii sai de soarta lui Mihail Hodorkovski, devenit detinutul cu numarul 8 din lagarul "de reeducare prin munca" de la Krasnokamensk?
1. In noiembrie 1999, adica la trei luni dupa numirea lui Vladimir Putin in postul de prim-ministru.
2. Gazprom, controlat in proportie de 50,1% de statul rus, a realizat beneficii in valoare de 18 miliarde de dolari in 2005. El reprezinta 8% din PIB si 20% din incasarile la buget. In termeni de capitalizare, Gazprom se numara printre cele patru cele mai mari intreprinderi din lume (266 miliarde de dolari valoare in bursa in aprilie 2006).
3. In octombrie 2002, Dimitri Medvedev este numit reprezentant al presedintelui in Consiliul National al Bancilor, un organism de supraveghere.
4. In martie 2006, Vladimir Putin l-a numit pe Serghei Ivanov sef la Comisiei Militaro-Industriale. Noua comisie a primit sarcina sa supervizeze problemele de aparare si inarmare. Presa rusa a asimilat aceasta noua institutie cu un guvern paralel. Potrivit mediilor ruse, comisia Ivanov va dispune de un buget de 25 miliarde de dolari (ceva mai mult de 20 miliarde de euro). Ea va putea lua initiative fara sa il consulte pe primul ministru. In perioada sovietica, o comisie asemanatoare gestiona si coordona in Consiliul de Ministri al URSS tot sectorul inarmarii (care reprezenta noua ministere).
5. Intr-o convorbire cu ziaristii cu ocazia conferintei la varf pentru organizarea cooperarii, care s-a tinut la Shanghai in iunie 2006, Vladimir Putin a precizat ca succesorul sau ar putea foarte bine sa fie si "cineva care nu este foarte cunoscut si nu neaparat una dintre cele doua persoane (referindu-se la cei doi mostenitori prezumtivi)". Moscow Times, 19 iunie 2006.
6. Convorbire cu politologul Alexei Makarin, la 12 septembrie 2006. Aflat in vizita la Carnegie, Washington, in noiembrie 2006, Alexandr Volosin, fostul sef al administratiei prezidentiale de pe vremea lui Boris Eltin, a sugerat acelasi lucru.
7. Imunitatea personala - pe care Boris Eltin a obtinut-o in momentul cand si-a parasit functiile - l-ar scuti pe Vladimir Putin sa trebuiasca sa raspunda intr-o zi de toate abuzurile comise in Cecenia de armata rusa, al carei comandant suprem este, in calitatea lui de presedinte.
