Pe aceeași temă
Vucic candidează pentru al doilea mandat de cinci ani în fruntea țării cu promisiuni de pace și stabilitate, în timp ce invadarea Ucrainei de către Rusia pune presiune pe Serbia, care trebuie să aleagă între legăturile tradiționale cu Moscova și aspirațiile sale de deveni membră a Uniunii Europene, scrie Reuters.
La urne sunt așteptați aproximativ 6,5 milioane de alegători, centrele de votare urmând a se închide la ora 21:00 (ora României).
Sondajele îl dau drept favorit pe Vucic, un conservator, creditat ca învingător în primul tur de scrutin, devansându-l semnificativ pe principalul său contracandidat, Zdravko Ponos, un general în retragere, candidatul coaliției de centru, pro-Europene, Alianța pentru Victorie,
„Mă aştept ca Vucic să câştige. S-a dovedit a fi capabil să conducă ţara", a declarat pentru Reuters Zorica Jovanovic, un pensionar, după ce a votat: „Dacă nu ar fi fost el, nu am fi avut suficiente vaccinuri împotriva COVID-19”.
Un sondaj realizat de Faktor Plus, publicat miercuri în cotidianul Blic, partidul de guvernământ SNS ar câștiga alegerile parlamentare cu 53,6% din voturi. Alianța pentru Victorie s-a clasa pe locul al doilea cu 13,7%, iar partenerul de coaliție al lui Vucic, socialiștii, al treilea cu 10,2%. O grupare ecologistă ar mai obține 4,7% din voturi, peste pragul de 3% necesar pentru a intra în parlament, arată sondajul.
Opoziția a boicotat în mare parte alegerile parlamentare în 2020, permițând SNS și aliaților săi să obțină 188 de locuri în parlamentul de 250 de locuri.
„Există întotdeauna speranța că alegerile vor aduce o schimbare”, a spus Ferik, care a refuzat să-și dea numele de familie, după ce a votat dimineața devreme.
Umbra războiului
Invadarea Ucrainei de armata Rusiei a avut un impact puternic asupra campaniei electorale din Serbia, care încă nu și-a revenit complet de pe urma luptelor din fosta Iugoslavie, care au izolat-o pe plan internațional în anii `90.
Serbia este aproape complet dependentă de gazele rusești iar armata sa a păstrat legături puternice cu Moscova.
Kremlinul susține poziția Belgradului care nu recunoaște independența provinciei Kosovo, predominant albaneză.
Serbia a susținut însă la ONU rezoluția care condamnă invazia rusă din Ucraina, însă refuză să adopte setul de sancțiuni impuse de Occident Moscovei.
Bojan Klacar, șeful institutului de sondaj CeSID, a spus că războiul a produs o mutație de la principalele subiecte de campanie precum corupția, protecția mediului și statul de drept.
„Electoratul caută acum răspunsuri la preocupările lor privind stabilitatea economică, nivelul de trai și stabilitatea politică”, a declarat Klacar pentru Reuters la începutul acestei săptămâni.
Politician veteran care a ocupat funcția de ministru al informațiilor în 1998 sub fostul președinte Slobodan Milosevic, Vucic s-a transformat dintr-un brand naționalist într-un susținător al aderării la UE, dar și al statului neutru al Serbiei și al intensificării relațiilor cu Rusia și China.
Principalul contracandidat, Zdravko Ponos, l-a acuzat pe Vucic că a folosit războiul din Ucraina în campania sa pentru a încerca să valorifice temerile oamenilor.
De asemenea, opoziția îi acuză pe Vucic și aliații săi de un stil autocratic de guvernare, corupție, nepotism, controlul presei, atacuri asupra oponenților politici și legături cu crima organizată. Vucic și aliații săi au negat în mod repetat acest lucru.
