Snowden şi America Latină

În ciuda avertismentului preşedintelui Barack Obama, conform căruia orice stat care îi va acorda azil lui Snowden va suferi consecințe serioase, trei state latino-americane au anunțat că o vor face: Bolivia, Nicaragua şi Venezuela.

Edward Snowden este omul despre care s-a vorbit cel mai mult în Bolivia în ultimele 10 zi­le. Întorcându-se de la Moscova de la Sum­mitul Organizației țărilor exportatoare de gaz (1-2 iulie), preşedintele bo­li­vian Evo Morales a trebuit să petreacă peste 14 ore în ae­ro­portul din Viena, după ce a primit interdicția de a survola spațiul aerian al Franței şi al Portugaliei, cu interdicții şi din partea Italiei şi Spaniei şi ca urmare a bănuielii că la bor­dul avionului acestuia s-ar fi aflat Edward Snowden.

În Bolivia, cetățenii s-au re­voltat ca urmare a deciziei țărilor europene şi, a doua zi după evenimente, manifestații au fost văzute în fața ambasadelor celor patru țări, steagurile acestora fiind arse în semn de protest. Opoziția la guvernul MAS (Movimiento al Socialismo) al preşedintelui Morales a ales un ton mai moderat, condamnând în acelaşi timp acest act de agresiune, numit lovitură de stat/atentat de susținătorii cei mai înfocați ai preşedintelui, care subliniau pericolul în ca­re acesta s-ar fi aflat dacă ar fi fost refuzat şi de alte țări şi ar fi rămas fără combustibil. Aus­tria l-a primit pe preşedintele bolivian şi, în tim­pul petrecut la Viena, au fost transmise către Bolivia, în direct, mesaje din ce în ce mai indignate de către staff-ul acestuia. Talk-show-urile şi jurnalele de ştiri bo­liviene au analizat traiectoria avionului preşedintelui, piloți pensionați şi-au dat cu pă­re­rea despre absența unui pre­cedent, ziarele au desenat noi traiectorii pentru avionul lui Evo, iar pe Facebook a apărut chiar o aplicație cu „găseşte-i traseu lui Evo“.

Organizațiile regionale latino-americane au con­damnat deja cele întâmplate cu Morales. Ime­diat după întoarcerea în Bolivia a preşedintelui Morales, în data de 4 iulie, s-a ținut la Co­cha­bamba o reuniune de urgență a UNASUR (Uni­u­nea Națiunilor Sud-Americane)¹ la care au participat preşedinții țărilor aliate: preşedinta Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, pre­şedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, cel al Ecu­adorului, Rafael Correa, şi cel al Uru­guayului, Jose Mujica. Aceştia au fost şi cei care au cri­ti­cat şi condamnat în acelaşi stil cu cel al lui Mo­rales țările europene, pe care le-au acuzat de neocolonialism şi de susținere a politicii nord-americane. Alte țări vecine şi membre UNASUR s-au mulțumit să trimită doar am­ba­sadori sau să folosească emisari de rang mai mic.

Organizația Statelor Americane (care re­uneş­te toate statele din Americi cu excepția Cu­bei) a aprobat pe 9 iulie, la Washington, o re­zoluție care condamnă incidentul căruia i-a fost victimă Evo Morales pe 3 iulie. La în­tâl­nirea Mercosur² de vineri, 12 iulie, de la Mon­tevideo, statele participante au reiterat con­damnarea de către țările membre a celor pe­tre­cute cu Morales, precum şi dezvăluirile în ce­ea ce priveşte supravegherea de către Na­tional Security Agency a țărilor din emisferă. Aşa cum declara preşedinta Braziliei, Dilma Rou­s­sef, aceste practici sunt cunoscute în Ame­rica Latină şi amintesc de foarte trista perioadă a dic­taturilor militare, când CIA colabora cu aces­tea pentru a-i urmări şi pedepsi pe oponenții re­gimurilor, printre care s-a aflat şi pre­şe­din­ta însăşi. Patru țări (Argentina, Brazilia, Uru­guay, Venezuela) au decis să-şi cheme am­basadorii în cele patru țări europene (Franța, Italia, Portugalia şi Spania) implicate în eve­nimente, pentru consultări.

În ciuda avertismentului preşedintelui Barack Obama, conform căruia orice stat care îi va acorda azil lui Snowden va suferi consecințe serioase, trei state latino-americane au anun­țat că o vor face: Bolivia, Nicaragua şi Vene­zuela. Ecuador a lansat de fapt ideea în Ame­rica Latină, propunând prima să-i acorde azil lui Edward Snowden, după ce şi-a făcut deja un nume acordându-i azil lui Julian Assange în ambasada sa de la Londra. După reacția ex­trem de drastică a SUA, preşedintele ecua­do­rian Rafael Correa şi-a moderat discursul. De fapt, Correa a declarat, ca şi ceilalți preşedinți latino-americani, că Snowden trebuie să se afle pe teritoriul țărilor lor pentru a cere azil. Ziarul ecuadorian El Comercio precizează că Snowden a călătorit de la Hong Kong la Mos­co­va cu un laisserpasser acordat de consulul la Londra fără ştirea ministrului de Externe sau a preşedintelui Correa. Snowden a aplicat pentru azil în 20 de țări, anunțând vineri, 12 iulie, că va cere azil în Rusia, pentru a putea să plece mai apoi spre acele țări care i-au acordat acest drept, dar în care nu poate să ajungă din cauza opoziției SUA şi celei a unor state europene. //

Note:

1. UNASUR este formată din cele 12 țări ale Americii de Sud: Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador, Guyana, Paraguay, Peru, Suriname, Uruguay, Venezuela.

2. Țările membre fiind: Argentina, Brazilia, Paraguay (momentan încă suspendată), Uruguay şi Venezuela.