Soci - nou punct de pornire pentru reglementarea transnistreana

Denis Cenusa | 03.09.2008

Pe aceeași temă

Vizita lui Vladimir Voronin de la Soci, la invitatia pre­se­dintelui rus Dmitri Medvedev, indica intentia Kremli­nu­lui de a utiliza problema transnistreana pentru a reduce din tensiunile in relatiile cu UE si SUA, în favoarea sce­na­riului rus privind solutionarea conflictului cu Georgia. Accelerarea actiunilor ruse se datoreaza faptului ca Franta si Germania au devenit mai severe în raport cu Rusia, Parisul mutand ziua desfasurarii summit-ului UE pentru a discuta situatia din Caucaz de pe 5 septembrie pe data de 1 septembrie, în timp ce Berlinul a amenintat cu posibila înghetare a relatiilor ruso-germane. Motivatia celor doua state "pilon" ai UE se refera la faptul ca Rusia nu si-a onorat pe deplin angajamentele prevazute în "Pla­nul Medvedev-Sarkozy", privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul georgian. La unison cu acestea se pro­nunta statele est-europene, precum si Suedia, ceea ce ar putea legitima formularea unei pozitii europene co­mu­ne în cadrul UE cu ocazia summit-ului din septem­brie. Insa, prin reabordarea problemei transnistrene, Mos­cova tinde sa distraga atentia comunitatii inter­na­tio­na­le de la recunoasterea independentei Abhaziei si Ose­tiei de Sud.

Pe lânga aceasta, invitarea lui Voronin poate duce la rea­nimarea imaginii electorale a PCRM dupa turneul pon­tic al lui Basescu (în ochii electoratului prorus din Re­pu­blica Moldova), în cadrul caruia s-au pus în discutie con­secintele evenimentelor din Georgia asupra proble­mei transnistrene, dar si necesitatea implicarii mai active a UE. Or, prin acceptarea ideii participarii exclusive a UE la solutionarea problemei transnistrene, s-a pus în joc imperativul factorului european. În acest context, Bru­xel­lesul este obligat sa depuna eforturi pentru regle­men­ta­rea conflictului din proximitatea sa directa.

Decizia Rusiei de a se declara pentru activarea pro­ce­sului de solutionare a conflictului transnistrean se poate datora pozitiei reticente a lui Voronin fata de con­flic­tul din Georgia, precum si faptului ca acesta nu s-a alaturat Declaratiei ministrilor de Externe ai statelor NATO, adoptata la 19 august (care a reprezentat unul din­tre obiectivele deplasarii lui Traian Basescu în tarile din spatiul Marii Negre). Atitudinea actuala a tandemului Medvedev-Putin fata de Voronin poate fi legata si de in­tentia acestuia de a pune pe rol "Planul Kozac II", mai ales dupa ce Smirnov s-a deplasat la Moscova îndata dupa revenirea în tara a lui Voronin (dupa Soci). Astfel, mo­ratoriul impus de regimul lui Smirnov privind rela­tio­na­rea pe marginea solutionarii conflictului transnistrean a fost mai mult un test pentru Voronin vizând verificarea cre­dibilitatii lui fata de Moscova. Aceste rationamente do­vedesc ca problema transnistreana este un as rusesc su­plimentar în negocierile cu UE si SUA. Or, intrarea SUA în febra electorala ar putea lasa UE singura în fata Ru­siei. Prin intermediul divizarii UE în "Vechea Europa" si "Noua Europa", precum si prin presiunile energetice, geo­politice (problema transnistreana etc.), Moscova va încerca sa se impuna în raport cu Bruxellesul în cazul Georgiei (dar si dat fiind faptul ca NATO se pozitioneaza drept un actor mai mult neutru, refuzând sa se implice direct în dosarul georgian).

Afirmatiile facute de Medvedev in cadrul întrevederii de la Soci, despre faptul ca conflictele înghetate si-au do­vedit periculozitatea, referindu-se indirect la actiunile Georgiei în Osetia de Sud, constituie o tentativa de a învinui autoritatile legitime ale statelor cu asemenea pro­ble­me aparând regimurile separatiste. Prin aceasta ma­ne­vra, autoritatile ruse intentioneaza sa-si justifice în con­tinuare agresiunea fata de Georgia, precum si nece­si­tatea de a-si mentine trupele militare pe teritoriul geor­gian (în asa-zisele zone de securitate, inclusiv în orasul port Poti), precum si recunoasterea independentei Abha­ziei si Osetiei de Sud.

In concluzie, pasii consecventi ai Chisinaului în di­rec­tia Rusiei divulga interese "speciale" particulare ale re­gi­mu­lui lui Voronin legate de "reintegrarea discutabila a Re­publicii Moldova" (prin eventuala asimilare irespon­sa­bi­la a fondurilor europene), atragerea regiunii transnis­tre­ne în alegerile parlamentare din 2009, reflectând, de ase­menea, o dependenta majora a PCRM fata de Rusia (din punct de vedere economic, energetic, umanitar, in­for­mational etc., pe care îl poate produce în orice mo­ment Rusia asupra situatiei electorale favorabile posi­bi­lei mentineri la putere a actualei guvernari comuniste).

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22