Pe aceeași temă
Social democraţii germani au obţinut majoritatea voturilor în alegerile naţionale, care au avut loc duminică, impunându-se la limită în faţa coaliţiei de centru-dreapta a Angelei Merkel în cursa în care va fi decis cine îi va urma în funcţia de cancelar al celei mai mari economii europene, scrie AP și news.ro.
Candidatul de centru-stânga Olaf Scholz, vicecancelar demisionar şi ministru de finanţe, care şi-a ridicat partidul dintr-un declin tot mai accentuat în ultimii ani, a spus că rezultatul este „un mandat foarte clar pentru a asigura că punem laolaltă un guvern bun, pragmatic pentru Germania”.
În ciuda faptului că a obţinut cele mai slabe rezultate într-o astfel de cursă, Uniunea Creştin Democrată a spus de asemenea că va contacta partidele mai mici pentru a discuta formarea guvernului, în timp ce Merkel va rămâne interimar până ce succesorul ei va fi învestit.
Partidul Social Democrat (SPD) – 25,7%, 205 mandate
Uniunea Creștin Democrată (CDU) / Uniunea Creștin Socială (CSU) – 24,1%, 194 mandate
Verzii – 14,8%, 116 mandate
Partidul Liber Democrat (FDP) – 11,5%, 91 mandate
Alianța pentru Germania (AfD) – 10,3%, 84 mandate
Stânga – 4,9%, 39 mandate
Asociația Votanților din Schleswig de Syd (SSW), partidul minorităților daneze și frizien -, 1 mandat
foto: Captură ARD
Acest scrutin a prilejuit câteva recorduri în istoria de 72 de ani a Republicii Federale:
Prima oară când niciun partid nu depășește 30%
Cel mai slab rezultat CDU/CSU
Prima oară când SPD și CDU/CSU nu depășesc împreună 50%, deși dețin împreună majoritatea mandatelor
Cel mai bun rezultat al Verzilor
Cel mai mare număr de mandate în Bundestag – 730, cea mai numeroasă cameră parlamentară aleasă democratic din lume. A fost adăugat un număr record de mandate suplimentare (Uberhangsmandaten) pentru a fi reflectată structura votului pe țară
Cel mai mare număr de mandate directe alese prin vot majoritar uninominal de partide altele decât CDU/CSU și SPD – 36 din 299 (17 AfD, 16 Verzii, 3 Stânga – ceea ce le-a permis intrarea in extremis în parlament deși nu au depășit pragul de 5%)
Noua structură a Bundestagului înseamnă că negocierile pentru formarea unui guvern vor fi mult mai complicate ca de obicei.
Soluția cea mai simplă din punct de vedere matematic ar fi continuarea coaliției dintre CDU/CSU și SPD care a guvernat țara timp de 12 din ultimii 16 ani.
Dar cum atât Olaf Scholz, primul lider SPD clasat pe primul loc din 2002, cât și liderul CDU, Armin Laschet, au declarat că vor postul de cancelar și și-au exprimat dorința unei reînnoiri, o astfel de variantă pare mult mai puțin probabilă decât în trecut.
Alternativele reprezintă o nouă premieră: coaliții de trei partide. Cel mai des a fost menționată “Jamaica”, după culorile steagului națiunii caraibiene, CDU/CSU – Verzii – FDP, o coaliție amplă SPD – CSU/CSU – FDP sau coaliția “Semafor” SPD – FDP – Verzii.
Coaliția de stânga, SPD – Verzii – Stânga cade, deoarece din cauza rezultatului foarte slab al Stângii aceasta nu întrunește majoritatea absolută în Bundestag.
Rezultatul foarte bun al Verzilor și FDP pune cele două partide în poziție de arbitri, în condițiile în care Marea Coaliție, devenită între timp nu prea mare, între SPD și CDU/CSU, pare să se fi uzat complet.
Dar, după ieșirea din scenă a Angelei Merkel scena politică germană a făcut un pas în necunoscut și vechile certitudini par să fi dispărut complet în cea mai mare țară a Uniunii Europene și cea mai puternică economie a Europei.
