Pe aceeași temă
Atacurile teroriste organizate la 22 Martie în Bruxelles vin pe fondul atentatelor din Paris, în Noiembrie 2015, și al efoturilor Uniunii Europene de a soluționa criza migrației. În plus, atrage atenția agenția de analiză Stratfor, atacurile vin în timp ce proiectul Europei unite este contestat chiar din interior. Mai mult ca sigur, aceste lovituri teroriste vor fi capitalizate politic de forțele naționaliste eurosceptice aflate pe val în mai multe țări europene. “Atmosfera de frică și suspiciune care va urma cu siguranță nu va face decât să agraveze aceste crize sociale, politice și economie”.
În primul rând, chestiunea Schengen va fi repusă în discuție. Vorbim aici de un subiect intens dezbătut pe fondul crizei migranților – Schengen a fost suspendat, de facto, în mai multe state UE, cu titlu provizoriu (momentan) –, dar atacurile din Bruxelles vor provoca o nouă rundă de discuții asupra viitorului spațiului de liberă circulație. Acordul Schengen a fost pus sub semnul întrebării odată cu apariția valurilor de refugiați care încercau să ajungă pe continent; controversa a fost escaladată după atentatele din Paris, în mod special pentru că autorii atacurilor s-au putut mișca între Franța și Belgia fără a fi localizați. În context, unele state comunitare au decis să suspende temporar acordul Schengen și să reintroducă controalele la granițe. Comisia Europeană s-a angajat să reactiveze spațiul Schengen în totalitatea sa până la finalul lui 2016.
Dar acest lucru devine și mai complicat, în lumina evenimentelor de la Bruxelles, explică Stratfor, subliind potențialul unor noi atacuri în viitor.
“Câteva guverne din Europa de Vest ar putea anunța în curând noi legi pe siguranța națională, controale aprofundate asupra luptătorilor care se întorc din conflictele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, de asemenea și o întărire a schimbului de informații cu serviciile secrete ale statelor vecine”, argumentează agenția de analiză. Statele Uniunii Europene își vor canaliza atenția asupra terorismului la sursă, în țări precum Siria sau Libia. Iar dacă până acum au fost sceptici, europenii vor deveni mai dispuși să contribuie direct la coaliția condusă de Statele Unite împotriva Statului Islamic, cu mai multe arme și programe de antrenament pentru armata irakiană și milițiile kurde, o intensificare a desfășurării aviației de luptă și participarea la misiuni de supraveghere NATO în Turcia.
O altă posibilă urmare a atacurilor din Bruxelles ar putea viza acordul Turcia-UE asupra crizei refugiaților. Îngrijorările crescute privind amenințarea teroristă asupra Europei vor concentra atenția pe granițele externe ale spațiului comunitar, cu o posibilă justificare a aprofundării cooperării cu Ankara. Dar există și un revers al medaliei, arată Stratfor: “Atacurile ar putea, de asemenea, să reaprindă sentimente anti-musulmane în Europa și să intensifice cererea populară ca guvernele statelor UE să nu acorde dreptul de a călători fără viză în UE pentru cetățenii turci – o cerință cheie a Ankarei pentru cooperarea în criza migranților”.
Și, ca într-un joc de domino, sentimentele anti-musulmane pot duce la un sprijin politic mărit pentru partidele naționaliste de pe continent. În Franța, Frontul Național al lui Marine Le Pen atrage deja încredere publică substanțială. În Germania, Alternativa pentru Germania – partid anti-imigrație – a reușit recent să atragă scoruri record în alegeri regionale și a devenit cel de-al treilea cel mai popular partid al țării. Atât Franța, cât și Germania vor organiza alegeri generale în 2017, pe fondul atacurilor teroriste și al crizei migranților. În ambele state, partidele principale se află sub presiunea electorală a rivalilor naționaliști și eurosceptici. Olanda, Suedia, Austria sau Marea Britanie – în toate aceste sisteme politice au apărut partide naționaliste cu discursuri explicit împotriva Europei unite, a Schengen, a monedei unice sau a refugiaților.
Nu în cele din urmă, atentatele din Bruxelles vor lovi, indirect, și în economiile Uniunii, chiar și pentru o scurtă perioadă de timp. “În zilele următoare, anumiți oameni din Belgia și alte state occidentale ar putea decide să evite călătoriile sau zonele intens populate, din frică față de noi atacuri. Situația va afecta consumul intern și turismul”. Peisajul de ansamblu al Europei arată că amenințarea teroristă a devenit acum parte din viața de zi cu zi a occidentalilor. Iar dincolo de politicile interne și economie, impactul pe termen lung al atacurilor din Bruxelles va afecta fundația Uniunii Europene.
