Tunelurile lui El Chapo, eternul fugar

După doar 17 luni în cea mai sigură închisoare mexicană, El Altiplano, sâmbătă, 11 iulie, Joaquín „El Chapo“ Guzmán (58 de ani) a fugit pentru a doua oară dintr-o celulă, printr-un tunel lung de peste 1.600 de metri care se termina sub dușul din camera sa și care era chiar luminat, la capătul celălalt având ieșire într-un depozit părăsit în care îl aștepta o motocicletă.

El Chapo este cunoscut nu doar pentru șe­fia unuia dintre cele mai importante car­te­luri de droguri, Cartelul din Sinaloa, dar și pentru tunelurile construite pentru tra­ficul de narcotice. El este cel care a introdus această tac­tică de a transporta dro­gurile în SUA pe sub gra­nița dintre cele două țări, având chiar un arhitect ca­re îi construia tunelurile în­că de la începuturile anilor 1990.

Exactitatea construcției tu­nelului, care are ieșirea chiar sub celula șefului car­telului din Sinaloa, i-a făcut pe mulți să vorbească despre cumpărarea planurilor închisorii sau despre folosirea planurilor accesibile prin Google Earth. Dar fuga lui El Chapo n-ar fi putut fi posibilă fără co­rupția din sistemul penitenciar. Un alt tra­ficant de droguri care avea o celulă aproa­pe de cea a lui Guzmán, El Teo, a declarat că înainte de fuga sa s-au auzit zgomote spe­cifice perforării cimentului, fără să exis­te reacții clare din partea autorităților. În­registrarea camerei de filmat care su­pra­veghea celula acestuia a surprins și su­netul și, înainte de fuga propriu-zisă, s-a au­zit foarte clar zgomotul produs la per­forarea cimentului. Atunci când imaginile au fost prezentate presei a fost eliminat su­netul, tocmai pentru a nu dezvălui acest detaliu care arată ori complicitatea an­ga­jaților închisorii, ori ineficiența acestora. Mai mult de atât, se pare că fuga sa din în­chisoare a provocat reacții întârziate ale res­ponsabililor, acesta având mai mult de o oră la dispoziție pentru a scăpa, înainte ca poliția și armata să se mobilizeze.

Cel mai căutat om de pe planetă

El Chapo a mai fugit din închisoare în 2001, după o încarcerare care a durat opt ani, oficial folosind un cărucior cu rufe murdare sau, conform altor relatări, de­ghizat în femeie; după această fugă, și-a con­solidat puterea ca lider al cartelului Si­naloa. În timpul încarcerării sale din anii 1990, el a transformat închisoarea într-o locuință de cinci stele, mituindu-i pe an­gajați pentru a obține privilegii inac­ce­si­bile altor deținuți. Acest detaliu amin­tește, bineînțeles, de strategia lui Pablo Escobar, liderul cartelului columbian din Medellin din anii 1980-1990, care, odată arestat de autoritățile columbiene, a fost de acord să fie închis, dar într-o în­chi­soare pe care și-a construit-o singur, La Ca­tedral sau Catedrala.

De altfel, parte din presa mexicană (El Fi­nanciero) evocă formarea unei echipe si­mi­lare celei organizate în Columbia în 1992 (Bloque de Busqueda sau Blocul de cău­tări) pentru a-l prinde pe Pablo Escobar, folosită la demantelarea cartelului din Ca­li, în 1995, și apoi reactivată de Álvaro Uri­be, în 2004, pentru a lupta contra Car­te­lului del Norte del Valle. Pre­ședintele columbian Juan Manuel Santos a evo­cat recent trimiterea în Me­xic a unei echipe de elită ca­re să ajute la prinderea lui El Chapo. Echipa co­lum­biană a fost formată din reprezentanți columbieni și americani și colaborează acum cu reprezentanți me­xicani.

În februarie 2014, El Chapo era arestat de autorităţile mexicane. După 17 luni, a reuşit să evadeze.

În prezent, o recompensă de 3,8 milioane de dolari este oferită pentru informații ca­re vor duce la arestarea sa. Un judecător mexican a emis la sfârșitul lunii iulie un or­din de extrădare către Statele Unite, în eventualitatea în care este prins. S-ar pă­rea că acesta ar fi fost motivul pentru fuga sa, informațiile privind posibila sa ex­tră­dare către Statele Unite ale Americii ajun­gând la liderul Cartelului din Sinaloa. Du­pă uciderea lui Osama Bin Laden, în 2011, Guzmán a devenit cel mai căutat om de pe planetă. Legăturile cu SUA au fost deja analizate de presă, de exemplu, înainte de arestarea sa în 2014, acesta avea afaceri în 64 de orașe nord-americane și avea chiar un permis de conducere înregistrat în Ca­lifornia sub un nume fictiv. De aceea, în 2014 a fost găsit cu ajutorul unor in­for­ma­ții furnizate de instituțiile nord-americane.

Sinaloa, un cartel la nivel mondial

Printre cele mai importante carteluri me­xicane sunt azi Sinaloa, Tijuana, Beltrán Leyva, Los Zetas, Cavalerii Templieri, Cartelul Rojos, Cartelul Guerreros Unidos, La Corona, Noua Generație din Jalisco, La Familia Michoacana şi Cartelul din Occi­dent.

Cartelul din Sinaloa este una dintre cele mai importante organizații de trafic de droguri fondată în anii 1980. Acesta ac­țio­nează adesea ca o federație de organizații care aliază mai mulți lideri cu o extinsă au­tonomie. Statul Sinaloa este epicentrul tra­ficului de droguri mexican, de aici fiind originari mulți dintre traficanți. Cartelul din Sinaloa este prezent în 17 state me­xicane, avându-și centrul operațional în sta­tul Sinaloa și mai ales în capitala aces­tuia, Culiacán. Cartelul este foarte bine re­pre­zentat însă și la nivel mondial, de­pă­șind granițele Americilor și fiind prezent în 50 de țări, printre care Rusia, Spania, Australia sau chiar Thailanda.

El Chapo,vedeta narco

El Chapo face parte din Cartelul din Si­na­loa după ce, la începutul carierei sale, aces­ta a lucrat pentru Miguel Ángel Félix Gallardo, cunoscut drept „Nașul“, fon­da­tor al Cartelului din Guadalajara (în anii 1980) și încarcerat și el, din 1989, la El Al­tiplano. Înainte de aceasta, El Chapo lu­crase pe plantația de marijuana a tatălui său, având apoi propria sa afacere de vân­zare de marijuana și cocaină.

Piticu’¹, pentru că așa s-ar traduce „El Chapo“, este cel mai faimos lider de cartel din Mexicul actual, capturarea sa în tim­pul regimului lui Enrique Peña Nieto (EPN) (2012-2018) fiind una dintre reu­șitele principale cu care s-a lăudat Gu­ver­nul Nieto. El Chapo este miliardar, averea sa fiind estimată de Forbes în 2009 la un miliard de dolari.

Pentru mulți, El Chapo este o vedetă nar­co. Așa-numitele narco-corridos sunt me­lodii create în onoarea sa (și acum, după fuga sa), obiecte cu chipul lui sunt co­mercializate precum tricourile cu Free El Chapo (care amintesc de pancartele cu Free Gigi din România), romane sunt scri­se pentru a-l glorifica. Născut în așa-nu­mi­tul „Triunghi de Aur“, o zonă de mun­te aflată la intersecția statelor Sinaloa, Du­rango și Chihuahua, unde de generații sunt plantații de mac opiaceu și ma­ri­juana, El Chapo nu a studiat mai mult de trei clase primare, fiind însă dotat cu o inteligență nativă. În Badiraguato, în zona muntoasă a Sinaloa, El Chapo i-a construit mamei sale un buncăr și o biserică. Acesta este un loc izolat în care poliția nu prea reprezintă un pericol pentru membrii or­ga­nizației criminale controlate de El Cha­po.

Ca și Pablo Escobar, El Chapo a fost sărac și, odată devenit foarte puternic, îi ajută pe cei săraci, apropiindu-se deci ca figură de temutul lider columbian, care și el ac­ționa ca un fel de Robin Hood, spunând că fură de la bogați (statul) pentru a da înapoi săracilor. De exemplu, așa cum evocă un articol din New York Times, la aflarea veștii privind fuga sa din în­chi­soare, în Culiacán oamenii au celebrat și pe o pancartă scria chiar „El Chapo este un președinte mai bun decât Peña Nie­to“².

El Chapo este însă și responsabil de mii de morți, victimele luptei cu alte carteluri, precum Cartelul din Tijuana, Los Zetas sau ale forțelor de poliție. Comparat cu alte carteluri însă, Cartelul din Sinaloa preferă să mituiască membri ai guvernului, po­li­ției etc. decât să folosească violența ex­tremă.

În Sinaloa, El Chapo controla peste 127 de tuneluri. Pe lângă acestea, folosea pentru a transporta drogurile către teritoriul SUA: submarine, avioane, clonarea ma­șinilor de poliție, turiști care cărau co­caină în rucsac, poșta nord-americană și tot felul de alte ascunzători. Pe de altă parte, cartelul folosește și mijloace ar­ti­za­nale pentru a contracara eforturile repre­zentanților SUA, folosind, de exemplu, o catapultă. În anii 1990, El Chapo exporta droguri în SUA folosindu-se de calea fe­rată; drogurile erau împachetate în cutii de ardei iuți numite „Comadre Ja­la­pe­ños“. Înainte de arestarea sa, se pare că or­ganizația condusă de El Chapo tran­sporta opt tone de cocaină pe an către SUA; pe lângă cocaină, exportă marijuana, heroină și metamfetamine.

Profitul adus de traficul de cocaină este impresionant. Cartelul din Sinaloa cum­pă­ră un kilogram de cocaină din Columbia sau Peru la prețul de 2.000 de dolari, acesta ajungând la 10.000 de dolari în Me­xic și la 30.000 odată ce trece granița în SUA. Aici, vândută în doze de un gram, cocaina ajunge să coste 100.000 de dolari.

Eșecul administrației Peña Nieto

Nivelul violenței mexicane legate de ac­ti­vitatea cartelurilor de droguri, dar și a bandelor criminale folosite de acestea sau independente, precum și de operațiunile poliției a atins cote inimaginabile în ul­ti­mul deceniu. Astfel, se estimează că, între 2007 și 2014, în Mexic au fost văzute 160.000 de victime civile, mult mai multe decât în țări aflate în război, precum Irak (mai mult de 81.000) și Afganistan (mai mult de 21.000)³. Ca urmare a fugii lui El Cha­po, președintele Peña Nieto a ajuns la o co­tă de popularitate minimă, de doar 34%, acest eveniment fiind considerat un eșec co­vârșitor al administrației sale, mai ales du­pă criza provocată de „Cazul celor 43“. //

Note

1. Porecla sa face referire la înălțimea redusă, de doar 167,5 cm. O altă poreclă a sa, evocată de titlul articolului, este cea de „Eterno fugitivo“ sau eternul fugar.

2. William Neuman și Azam Ahmed, Public enemy? At home in Mexico, El Chapo is folk hero no 1, New York Times, 17 iulie 2015.

3. Institutul Național de Statistică mexican.