Pe aceeași temă
Cu aproape o lună de zile înaintea alegerilor locale, controversata lege a Internetului a fost promulgată de președintele Turciei. Iar Piața Taksim s-a umplut, din nou, de protestatari.
Președintele Abdullah Gül a promulgat săptămâna trecută legea privind întărirea controlului statului asupra Internetului în Turcia, în ciuda faptului că opoziția dar și câțiva reprezentanți ai societății civile mai sperau că își va folosi dreptul de veto. Interesant este că șeful statului turc a anunțat, pe contul său de Twitter, că a decis să treacă legea după ce a primit promisiuni din partea Guvernului că vor fi scoase aspectele problematice. Punctul cel mai criticat era legat de faptul că directorul Autorității Guvernamentale de Telecomunicații (TIB) avea dreptul să blocheze accesul la pagini web care aduc atingere vieții private sau care au un conținut ”ofensator sau discriminatoriu”, în numai patru ore de la publicarea acestor informații. Se pare totuși că AKP a decis introducerea unui amendament care îi dă această posibilitate directorului TIB numai dacă, în 24 de ore, trimite decizia în instanță care, la rândul său, ar urma să ia o decizie în maximum 24 de ore. Dacă președintele turc a pierdut, după anunț, câteva zeci de mii de fani care îi urmăreau contul de Twitter, la Istanbul, însă, în piața Taksim au avut loc noi proteste împotriva acestei legi considerată o încercare de a controla activitatea online a cetățenilor republicii. Nici represiunea nu a întârziat să apară – protestatarii fiind îndepărtați de către forțele de ordine cu tunuri de apă și gaze lacrimogene. Această lege, împreună cu cea care va crește influența guvernului asupra sistemului judiciar sunt considerate primele răspunsuri pe care le dă guvernul condus de Recep Tayyip Erdogan la scandalul de corupție care a zguduit din temelii decidenții de la Ankara la sfârșitul anului trecut.
Graba cu care a fost dată legea Internetului poate avea însă și o altă explicație. În primul rând, una electorală căci perioada următoare va fi una deosebit de intensă mai ales că, începând din luna martie, în decurs de un an, sunt programate să aibă loc trei alegeri: locale (în luna martie), prezidențiale (în luna august) și generale (în primăvara anului 2015). Cu toate că estimările arată că AKP ar urma să obțină peste 40% dintre voturi, esențiale în această bătălie electorală sunt Istanbul și Ankara, iar cine va câștiga aici are șanse mari să câștige alegerile. Cel de-al treilea mare oraș, Izmir, fieful tradițional al principalului partid de opoziție CHP este puțin probabil că va fi câștigat de AKP. Potrivit statisticilor oficiale, rata de penetrare a Internetului în Turcia este de aproape 50%, acesta devenind și principala sursă de informare pentru o proporție covârșitoare a celor care folosesc Internetul. Accesul la Internet a înregistrat creșteri impresionante de la an la an, de la aproape 14% în 2006 la aproape 50% în 2013, iar două dintre regiunile care înregistrează rate peste medie sunt Istanbul (63,3%) și Vestul Anatoliei care cuprinde și Ankara (52,4%). Adică exact zonele în care populația și-a manifestat nemulțumirea, iar protestele de stradă au cunoscut o intensitate foarte mare. A doua explicație ar fi una mai degrabă care ar putea s țină de logica internă a partidului. Scandalul de corupție declanșat în decembrie anul trecut – unul dintre cele mai mari din istoria recentă a Turciei – ar putea astfel să fie tot mai puțin mediatizat în urma promulgării acestei legi, dar și a celei privind justiția. Miza creată în urma acestui scandal este câștigarea războiului pe care Erdogan l-a declarat ”statului paralel din interiorul statului” care ar fi susținut de adepții mișcării Gülen. Acesta ar putea intra însă într-o nouă fază în funcție de rezultatele care vor fi înregistrate la alegerile din martie și s-ar putea rostogoli mai departe la alegerile următoare. În această logică a luptei contra ”statului paralel”, președintele Gül, dacă țintește în continuare să rămână în prim-planul politicii turce, nici nu s-ar fi putut opune legilor controversate fără să riște să fie considerat, la rândul său, de AKP un adept al mișcării güleniste.
Dacă AKP va pierde sau nu electorat în Ankara și Istanbul rămâne de urmărit în alegerile care vor avea loc în aproape o lună de zile, cert este însă că ”statul paralel”, mișcarea gülenistă și legile controversate date până acum vor fi subiecte care vor fi puse pe tapet pe tot parcursul anului.
