Pe aceeași temă
Rezultatul alegerilor parlamentare reconfigurează dramatic scena politică de la Kiev, în mod tradițional ruptă între Vest și Est, orientând-o către Occident.
Alegerile parlamentare din 26 octombrie marchează prima dată în istoria Ucrainei când tabăra prooccidentală înregistrează o victorie atât de categorică. Ea se datorează și președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care, prin anexarea Crimeei și sprijinirea separatiștilor din Donbass, are o contribuție majoră la reinventarea națiunii ucrainene. Mai mult, electoratul care în mod tradițional vota forțele proruse, 3 milioane în Donbass și 1,8 milioane în Crimeea, a fost practic exclus din circuitul politic al Ucrainei. În afară de Blocul opoziției cu 9,9%, restul partidelor care intră în parlament, Frontul Popular, Blocul Poroșenko, Autoajutorarea (Samapomoșci), Partidul Radical, Patria (Batkivșcina), susțin orientarea prooccidentală a Ucrainei.
Chiar dacă au fost numărate doar 60% din voturile exprimate, câteva concluzii preliminare se conturează. Blocul Poroșenko încropit de președinte în grabă, împreună cu principalul aliat, primarul Kievului, Vitali Kliciko, șeful formațiunii UDAR, a reușit să obțină 21,4%, deși sondajele de opinie îi atribuiau 28-30%. Însă, cu mandatele uninominale, numărul deputaților ar putea urca la 125, ceea ce-l face principala forță politică din viitoarea Radă Supremă.
Parlamentul ucrainean are 450 de membri, dintre care 225 se aleg pe liste de partid, în sistem proporțional, și alți 225 în colegii uninominale. Cum alegerile nu se pot desfășura pe întregul teritoriu național, 27 de mandate nu sunt distribuite, ceea ce face ca viitorul parlament să fie format doar din 423 de deputați.
Surpriza o oferă Frontul Popular condus de premierul Arseni Iațeniuk care conduce deocamdată, e drept la o diferență de câteva sutimi. Formațiunea s-a desprins din Batkivșcina Iuliei Timoșenko, la sfârșitul lunii august, după certuri repetate privind alcătuirea listelor electorale. Frontul a obținut cele mai multe voturi în regiunile de vest, Ivano - Frankivsk (37,4%), Ternopil (35,3%), Volinsk (33,1%), Lviv și Cernăuți (33%), în fieful electoral al Iuliei Timoșenko. Și alți importanți politicieni, precum președintele parlamentului, Aleksadr Turcinov, Tatiana Cernovol, Andrei Parubii, Arsen Avakov, au părăsit-o pe Timoșenko și s-au alăturat noii construcții politice, numele lor regăsindu-se pe primele poziții pe lista Frontului. 21,5% este un scor neașteptat de bun, de vreme ce sondajele atribuiau o intenție de vot de 10-12%. Lipsită de lideri importanți, cu filiale întregi trecute la Frontul Popular, Batkivșcina a avut emoții privind depășirea barierei de 5%, care-i permite să intre în parlament. Dată fiind mai vechea animozitate dintre Poroșenko și Timoșenko, este probabil ca Batkivșcina să rămână în opoziție, cu toate că președintele a invitat toate forțele politice prooccidentale care intră în parlament să formeze coaliția de guvernare.
Un rezultat bun obține și formațiunea Samapomoșci a primarului Lviv-ului, Andrei Sadovîi, peste 11%. Ea aduce în marea politică o nouă generație de tineri politicieni prooccidentali care și-au făcut ucenicia pe Maidan, în confruntarea cu forțele de represiune ale fostului președinte Viktor Ianukovici.
Câțiva lideri ai Partidului Regiunilor, multă vreme cea mai importantă formațiune politică din Ucraina, au strâns rândurile în Blocul opoziției, care s-a situat pe primul loc în regiunile din est, Donețk (37%), Lugansk (34,9%), Harkov (33%) și Dnepropetrovsk (25%), adică au luat voturi în bazinul electoral tradițional al formațiunilor proruse. Cu toate că sondajele și exit-poll-uri așezau Svoboda peste bariera de 5 procente, deocamdată ea nu intră în parlament. Nici Partidul Comunist, altă grupare prorusă, care colecta voturi din Crimeea și regiunea Odessa, cel mai probabil nu va intra în parlament, adunând doar 3,9%.
Alegătorii au sancționat încă o dată, după prezidențialele din 25 mai, liderii politici de extremă dreaptă, naționaliști și populiști, formațiunea Pravîi Sektor adunând doar 2% din voturile exprimate. Chiar și populistul Oleg Leașko, liderul Partidului Radical, nu se poate lăuda decât cu 7,3%, cu toate că multă vreme sondajele de opinie așezau această formațiune după Blocul Poroșenko, cu 20% în intenția de vot. Astfel, teza propagandei rusești privind alunecarea spre extremism și fascism a scenei politice de la Kiev este categoric infirmată de rezultatele votului de duminică.
O majoritate parlamentară confortabilă, formată din Blocul Poroșenko și Frontul Popular (împreună au circa 245 de mandate), la care se vor alătura și alți deputați independenți, aleși în colegii uninominale, este probabil să susțină un nou guvern Iațeniuk, al cărui principal inamic va fi iarna rusească.
