Ucraina. Vinerea neagră

Ofensiva ucraineană din dimineața de vineri, 2 mai, n-a prins pe picior greșit forțele pro-ruse din regiunea Donețk. În primele ore ale dimineții, pașnicii locuitori ai orașului Slaviansk au doborât două elicoptere militare MI - 24 și au avariat un elicopter Mi - 8. Pilotul unui elicopter și un militar ucrainean au fost uciși. Seara, Ministerul Apărării de la Kiev a confirmat moartea a încă doi militari din brigada de parașutiști și a anunțat că a restabilit controlul asupra unei părți a orașului Slaviansk. Toată după amiază zilei de vineri, 2 mai, trupele ucrainene au încercat să ocupe Kramatorsk, însă fără succes. Luptele au continuat sâmbătă și duminică. La Slaviansk, luni dimineață, trupele loiale Kievului au reluat cu intensitate ofensiva, fără a avansa prea mult.  Un nou elicopter militar ucrainean a fost doborât de forțele pro-ruse. Președintele interimar Aleksandr Turcinov a declarat că reluarea controlului asupra întregului teritoriu este îngreunată de faptul că o parte a locuitorilor din estul Ucrainei sunt de partea separatiștilor pro-ruși care-i folosesc ca pe un scut uman în fața armatei. Corespondentul ziarului german Bild, aflat la Slavinsk, a relatat cum locuitorii ocupă străzile, blocând înaintarea tehnicii de luptă a armatei ucrainene.

Ofensiva începută vineri, 2 mai, marchează o importantă schimbare de tactică a autorităților de la Kiev, care au declanșat ample operațiuni militare în încercarea de a restabili controlul asupra regiunilor Donețk și Lugansk. Mai mulți comentatori ucraineni afirmă sunt zile decisive și că de felul în care se încheie această operațiune depinde viitorul Ucrainei. Dacă Kievul reface controlul asupra estului și sud-estului Ucrainei, alegerile prezidențiale programate pentru 25 mai, ar putea reprezenta primul pas spre refacerea unității țării, cu condiția ca ele să fie libere și corecte. Dacă guvernul eșuează, scenariile negative, de la război civil și intervenție militară rusească, încep să devină tot mai plauzibile.

Întrebarea legitimă, de ce au ales separatiștii pro-ruși Slaviansk ca bază de rezistență în fața trupelor ucrainene, are un posibil răspuns într-o analiză publicată chiar în noaptea în care se relua ofensiva de către The Royal United Services Institute (RUSI). Potrivit experților britanici la Slaviansk s-ar afla o rezervă strategică de armament, încă din perioada sovietică. E vorba de 5 milioane de arme, de la Kalanșnikov, la arme de asalt, care ajunse pe mâna populației ar fi un coșmar pentru orice armată regulată. Ucrainenii ar putea să organizeze și înarmeze o veritabilă armată de partizani în cazul în care regiunile de est și de sud ar fi ocupate de trupele rusești. De aici și disperarea cu care milițiile pro-ruse apără localitatea, ca și manevrele care se fac în jurul acestui aparent neînsemnat oraș. Spre deosebire de toate celelalte zone din Donețk și Lugansk, unde sunt ocupate din motive simbolice clădirile consiliului regional, local, sediile primăriei, miliției, Serviciului Ucrainean de Securitate (SBU), pe care e pus să fluture imediat steagul Rusiei, la Slaviansk separatiștii controlează întregul oraș ca și teritoriul din jurul lui. Presiunea difuză exercitată de separatiști în regiunile de est și sud-est face imposibilă concentrarea forțelor ucrainene la Slaviansk. Manevrele din jurul Slaviansk, resursele umane și militare pe care le consumă tabăra pro-rusă pentru a menține controlul asupra acestui oraș i-au făcut pe experții britanici de la RUSI să considere că Moscova nu exclude opțiunea unei invazii terestre în Ucraina.

Ofensivei de vineri dimineață, Rusia i-a răspuns printr-un demers diplomatic la Consiliul de Securitate al ONU, convocat în ședință extraordinară pentru a discuta criza declanșată de operaținile militare de la Slaviansk. Numai că membrii Consiliului de Securitate au criticat Rusia la unison, acuzând-o că-i sprijină pe separatiști și i-au cerut să îndeplinească acordurile de la Geneva. Acțiunile autorităților de la Kiev, s-a afirmat în ședința extraordinară, sunt un răspuns proporțional și echilibrat la acțiunile de destabilizare din estul Ucrainei.

Dar ziua de vineri, 2 mai, va rămâne în istoria Ucrainei, nu doar pentru că marchează începutul unei noi etape din criza politică ce a cuprins țara și mai ales pentru evenimentele tragice de la Odessa, soldate cu 46 de morți și peste 100 de răniți, dintre care unii grav. Încă din primul moment, tragedia de la Odessa a fost învăluită într-o plasă cu ochiuri mici de minciuni, dezinformare și manipulare. De la nivelul instituțiilor oficiale, ministerele de Interne, de Externe, serviciile de securitate, Kievul și Moscova se acuză reciproc, se fac responsabile pentru moartea acestor tineri, se amenință.

Cercetarea la rece a mărturiilor de pe rețelele de socializare, de la corespondenții BBC și radio Svoboda prezenți la Odessa, care au relatat ce au văzut cu ochii lor, analizarea imaginilor video și a fotografiilor, a reportajelor prezentate de televiziunile ucrainene și rusești accesibile pe internet, permite o recompunere a tabloului.

În ultimele luni, s-a creat cutuma ca înaintea meciurilor de campionat, cele două galerii să organizeze un marș pentru „unitatea” Ucrainei. Vineri era programat meciul FC Cernomoreț Odessa cu FC Metalist Harkov. Marșul microbiștilor fusese anunțat la ora 15.00. Cu o seară înainte, pe rețeaua rusească vkontakt de socializare au apărut chemări către activiștii pro-ruși ca să blocheze mitingul și să urmeze exemplul celor de la Donețk.

Cele două galerii, peste 1000 de tineri, s-au pus în mișcare strigând sloganuri patriotice, și împotriva președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Demonstrația pașnică, apropiindu-se de Piața Catedralei, a fost atacată de un grup de circa 200 de persoane pregătite de luptă. Majoritatea aveau căști și veste pentru protecție, bâte de metal, cuțite și chiar arme de foc. Atunci când microbiștii încep să riposteze, miliția face cordon și-i protejează pe activiștii pro-ruși. Din spatele cordoanelor de miliție, aceștia încep să tragă înspre microbiștii care nu erau pregătiți pentru un scenariu violent. Un tânăr este împușcat în piept și moare pe loc. Alții sunt răniți. Își fac apariția zeci de mașini de salvare. În ajutorul microbiștilor sar activiștii pro-Maidan din Odessa, dar tot ce pot să facă este să deturneze o mașină de pompieri, cu tunul de apă dispersând cordonul de milițieni cu scuturi, în spatele căruia se ascund activiștii pro-ruși. Luptele se reiau cu intensitate, bucăți din astfalt și piatră cubică zboară spre milițieni, din spatele cărora activiștii pro-ruși trag nestingheriți cu pistoale sau chiar cu kalașnikoave. Numărul morților urcă la 4, cel al răniților trece de o sută. Manifestanții sunt tot mai furioși. Vestea că în centrul orașului au fost omorâți tineri scoate din case mii de oameni care vin în centru, cerând răzbunare. Peste 2000 de persoane încercuiesc falanga pro-rusă, care se refugieză în Complexul comercial Atena, și doar intervenția miliției care blochează intrările îi salvează de mulțimea furioasă. Pe înregistrările video se vede cum zidul scutierilor se desface ca să facă loc unui grup de provocatori pro-ruși, nu mai mult de 50 la număr, care-s prezenți în punctele fierbinți unde se trage și unde au murit oameni.

Mulțimea furioasă se îndreaptă spre Piața Câmpul de la Kulikovo, locul tradițional pentru demonstrații și parade militare, unde a funcționat sediul Comitetului regional de partid. Astăzi, clădirea este sediul Federației Sindicatelor. La sfârșitul lunii februarie, după ce Viktor Ianukovici a fugit din țară, iar Maidanul a ieșit victorios, oponenții noii puteri de la Kiev au înființat o tabără de corturi în fața Casei Sindicatelor. Ei cer organizarea unui referendum pentru federalizarea Ucrainei iar limba rusă să capete statut de limbă de stat. Mișcarea pro-rusă este destul de firavă la Odessa. Tabăra aduna 200 de persoane, iar la mitingurile anti-Maidan abia dacă participau peste 1000 de oameni.

Militanții care susțin noua putere au dat foc la tabără, activiștii pro-ruși retrăgându-se în Casa Sindicatelor, clădirea de alături. De la ferestre au început să tragă cu pistoale spre mulțimea furioasă și să arunce în ea cu cocktail Molotov și bucăți de beton din armătura clădirii. La rândul lor, tabăra pro-Maidan țintește cu sticle incendiare spre intrarea clădirii blocadă cu mobilă. Pe unele înregistrări video se vede cum focul izbucnește în interiorul clădirii, pe etaje, unde se află activiști pro-ruși. Iar la incendiul de la intrare au contribuit ambele tabere, unele aruncând de sus, alții din fața cu sticle incendiare. Unii activiști pro-ruși au încercat să se salveze din flăcările care au cuprins clădirea sărind pe geam; 8 oameni au murit zdrobindu-se de caldarâm. Alți 30 au murit axfisiați în clădire. Mai multe zeci de persoane au fost salvate de atacatori care au adus o schelă metalică, pe care și-au coborât inamicii, salvându-le viața. Asta în timp ce activiști pro-ruși trăgeau cu arme de foc de pe acoperiș. Pompierii au venit abia peste o oră și n-au mai putut face mare lucru. Când flăcările au fost stinse a apărut și miliția. La 11 seara, pe acoperișul clădirii se mai aflau aprope 100 de oameni, care au fost evacuați și duși în arestul miliției.

Dacă, în cazul Odessa ținem seama doar de faptele care se pot proba și dăm la o parte zgura propagandei care a vorbit două zile despre fasciști, agenți ruși, separatiști transnistreni etc, descoperim o societate polarizată de ură, generată printr-un lung proces de manipulare media, pentru care o scânteie e suficientă ca să aprindă un război civil.

Multe semne de întrebare ridică acțiunea forțelor de ordine din Odessa, care nu au contribuit la stingerea conflictului ci par să-l fi întreținut chiar, protejându-i pe cei mai activi provocatori din tabăra pro-rusă. La fel de stranie este eliberarea duminică dimineață, din arestul miliției a 67 de persoane arestate vineri seară, toți militanți pro-ruși. Miliția a pretins că cei reținuți au fost eliberați la ordinul procurorului, însă Procuratura a negat categoric această versiune. De altfel, premierul Arseni Iațeniuk, într-un interviu la BBC, a învinovățit SBU dar mai ales miliția locală pentru tragedia petrecută la Odessa și i-a schimbat conducerea care va fi anchetată de către procurori. Și președintele interimar Turcinov recunoaștea într-un interviu recent că o parte a instituțiilor de forță ale statului nu sunt loiale noului guvern și adesea trec de partea separatiștilor pro-ruși.