Pe aceeași temă
Votul pe care cetățenii Olandei l-au dat în cadrul referendumului organizat săptămâna aceasta pe tema tratatului de asociere UE-Ucraina vine cum nu se poate mai prost pentru atmosfera continentală. În perioada următoare și britanicii vor fi chemați să voteze într-un referendum de data aceasta cu o miză și mai mare: apartenența Londrei la Uniunea Europeană. Deși îi pune într-o lumină proastă pe politicienii olandezi, rezultatul votului nu înseamnă neapărat izolarea Kievului de Occident.
Cu 64% împotrivă și 36% pentru, olandezii au respins miercuri tratatul prin care Uniunea Europeană urmărește o apropiere politică, de apărare și de comerț mai mare cu Ucraina. Numai 32% dintre cetățenii olandezi cu drept de vot s-au prezentat la urne, îndeajuns pentru a valida rezultatul. Și, deși nu obligă elita politică la acțiune într-o anumită direcție, votul e un semnal pentru guvernul și așa fragil al premierului Mark Rutte. Olandezii au spus că votul a fost exprimat astfel într-un context continental mai larg, pe fondul crizei migranților și al politicilor economice sterile. Rezultatul poate fi perceput și ca un semnal eurosceptic, dat fiind că principalul rival politic al lui Mark Rutte este Geert Wilders, una dintre cele mai active voci anti-UE, anti-islamice și populiste de pe continent. De altfel, Wilders a reacționat rapid la rezultatul votului, spunând că acesta e “începutul sfârșitului” pentru guvernul lui Rutte și Uniunea Europeană în forma actuală, potrivit Reuters.
Și deși nu are caracter obligatoriu, referendumul poate avea implicații importante în arhitectura și așa fragilizată a unității continentale. Să nu uităm că în iunie britanicii vor vota într-un referendum pentru rămânerea sau ieșirea țării lor din Uniunea Europeană. Pentru olandezul Rutte, rezultatul nu ajută foarte mult. Tratatul de cooperare și asociere cu Ucraina a fost deja ratificat de celelalte 27 de state membre UE. La 1 ianuarie, ambele camere ale parlamentului olandez au votat pentru implementarea tratatului cu o largă majoritate. Totuși, o inițiativă eurosceptică a strâns destulă susținere în societatea olandeză pentru a organiza acest referendum.
Miercuri, premierul Mark Rutte a recunoscut că din punct de vedere politic e imposibil pentru guvernul său și așa din ce în ce mai nepopular să ratifice tratatul în actuala formă. Rutte a spus că executivul pe care îl conduce se va consulta cu parlamentul și partenerii europeni “pas cu pas”. Situația politică a lui Rutte nu arată bine, în condițiile în care Olanda deține președinția rotativă a Uniunii Europene, iar acasă se confruntă cu un curent populist și eurosceptic vocal.
La Kiev, ucrainenii au reacționat moderat la rezultatul votului. Deși nu consideră că referendumul pune în pericol cooperarea țării cu UE, regimul pro-occidental al lui Petro Poroșenko a primit vestea ca pe un test “al atitudii pe care olandezii o au față de Europa”. Cuvintele îi aparțin ministrului ucrainean de Externe Pavlo Klimkin, citat de DPA. Și președintele Poroșenko a reacționat: “Strategic, (referendumul) nu pune în pericol drumul Ucrainei spre Europa”, a spus liderul de la Kiev, subliniind că țara sa va continua să se orienteze spre Vest și spre UE în ciuda votului dat de olandezi.
Nici rușii nu au pierdut ocazia pentru a încerca să capitalizeze politic. Rezultatul votului din Olanda, a spus premierul Medvedev, este “o indicație a atitudinii europene față de sistemul politic ucrainean”. Comisia Europeană a spus că așteaptă sugestii de la guvernul olandez privind următoarele acțiuni, în context. Liderul Partidului Popular European (PPE) – cel mai mare bloc din Parlamentul European –, Manfred Weber a descris rezultatul referendumului drept un mare eșec pentru guvernul lui Rutte.
