Visul Georgian – coșmarul lui Saakașvili

Pentru prima dată în istoria Georgiei transferul de putere se realizează pașnic, prin alegeri libere și corecte, și nu prin revoluții sau războaie.

Alegerile parlamentare de la 1 octombrie au fost câștigate de coaliția de opoziție Visul Geor­gian, care va avea 83 de deputați din 150, în viitorul parlament. Fosta putere, par­tidul Mișcarea Națională Uni­tă, al cărui lider este pre­șe­dintele Mihail Saakașvili, care conduce Georgia din 2004, a câștigat doar 67 de mandate, față de 119 câte a avut în ve­chiul Legislativ. Nicio altă for­mațiune politică nu a depășit pragul de 5%. Sistemul elec­toral din Georgia este unul mixt, în care 73 de deputați se aleg în colegii uninominale, iar restul până la 150 sunt votați pe liste de partid, după sistemul proporțional.

Visul Georgian este o coaliție de 5 partide (Re­publican, Georgia Noastră – Democrații Liberi, Forumul Național, Conservator și Industria Sal­vează Georgia) înființată în aprilie 2012 și este condusă de către Bidzina Ivanișvili (n. 1956), mi­liardar (Forbes estimează în martie 2012 ave­rea sa la 6,4 miliarde de dolari), cetățean fran­cez care speră să recapete cetățenia geor­gi­ană care i-a fost anulată în octombrie 2011, pen­tru a putea ocupa fotoliul de premier în vi­itorul guvern de la Tbilisi. Liderul opoziției și-a făcut averea în Rusia, la începutul anilor 1990.

Deși sondajele de opinie îi acordau a doua șan­să, Visul Georgian a câștigat alegerile în urma unei campanii agresive. Au înclinat ba­lanța, potrivit comentatorilor, promisiunile elec­torale ale lui Ivanișvili: locuri de muncă, într-o țară care se confruntă cu lipsa lor acută; scă­derea prețurilor la serviciile comunale (ener­gie electrică, gaz, gunoi, apă), a căror pri­va­ti­zare a dus la o reală îm­bu­nă­tățire a calității lor (de două ori pe zi se colectează gu­no­iul, străzile sunt spălate, iar­ba din parcuri este tunsă etc.), dar și la o dramatică creș­tere a tarifelor. Pe lângă promisiuni, scandalul generat de difuzarea la 18 septembrie a unei casete video cu ororile comise de gardieni în în­chi­so­rile georgiene împotriva de­ți­nuților a contribuit la victoria lui Ivanișvili. Emo­ția stârnită de imaginile în care deținuții erau bătuți, umiliți, violați cu bastoanele n-a putut fi stinsă de destituirea a doi miniștri, a conducerii închisorii și arestarea a 11 gardieni.

În ciuda tensiunii politice acumulate, în Geor­gia se realizează primul transfer pașnic de pu­tere, un examen important pe drumul demo­cratizării. Chiar lunea trecută, după ce tele­vi­ziunile georgiene au difuzat rezultatele exit poll-urilor, care anunțau victoria opoziției, pre­ședintele Saakașvili a recunoscut că ale­ge­rile proporționale au fost câștigate de Visul Georgian. În dimineața zilei de marți, Comisia Electorală a început să publice rezultatele par­țiale apropiate de cifrele exit-poll-urilor. Iar, la 2 octombrie, ora 14.00, președintele Saa­kaș­vili a declarat în fața camerelor de filmat că partidul său a pierdut alegerile și va trece în opoziție, iar noua majoritate va forma vii­torul guvern.

Saakașvili a renunțat la prerogativa cons­titu­țională de a numi miniștrii Apărării, de Interne și procurorul general, pentru a evita o criză po­litică. Luni, 8 octombrie, Ivanișvili a anun­țat componența viitorului guvern, în care mi­nisterele sunt împărțite între cele 5 partide din coaliție. Președintele parlamentului, care

își va începe lucrările la 21 octombrie, va fi li­derul republicanilor, David Usupașvili. Până la alegerile prezidențiale din 2013, Saakașvili va trebui să coabiteze cu fosta opoziție. Iar, du­pă 2013, vor intra în vigoare schimbările cons­tituționale promovate chiar de Saakașvili, ca­re dau puteri mai mari premierului și par­la­mentului, în dauna președintelui. De altfel, ma­joritatea comentatorilor aprecia că prin aces­te modificări Saakașvili și-a pregătit pen­tru sine fotoliul de premier, pe care ajunge să-l ocupe acum liderul opoziției. Chiar dacă unii s-au grăbit să anunțe sfârșitul lui Saa­kaș­vili, liderul Revoluției Trandafirilor este depar­te de a fi mort politic. Cu realizări remarcabile care au schimbat fața Georgiei, în cele două mandate, cu o echipă solidă de tineri po­li­ti­cieni formați pe băncile celor mai bune uni­versități din lume, cu contacte importante în lumea occidentală, cu cel mai important par­tid politic în spate, Saakașvili va mai avea un cuvânt de spus și după încheierea celui de-al doilea mandat prezidențial.

În ciuda faptului că presa georgiană apropiată de Saakașvili, ca și majoritatea presei occidentale s-au grăbit să anunțe reorientarea spre Rusia a politicii externe, este puțin pro­babil ca acest lucru să se întâmple. În primul rând, 2 din cele 5 partide ale coaliției, Re­publicanii și Democrații Liberi, sprijină orien­ta­rea prooccidentală și reformele liberale. Îm­preună cu Mișcarea Națională Unită, aceste par­­tide pot compune o altă majoritate. În al doilea rând, după războiul din Osetia de Sud (2008), în Georgia nu mai există forțe politice proruse. Politicienii înțeleg prea bine că îm­bunătățirea relațiilor cu Rusia presupune re­cunoașterea independenței Abhaziei și Osetiei de Sud, ceea ce echivalează cu sinuciderea politică în Georgia. Și mai știu, le-au spus-o clar oficialii ruși, că, pentru a avea relații bu­ne cu Moscova, Tbilisi trebuie să renunțe la integrarea euro-atlantică și să se întoarcă cuminte în Comunitatea Statelor In­de­pen­den­te. Însă acest lucru ar produce un mare de­ranj geopolitic. Pentru că, și acum în al treilea rând, interesele americane în zona Caucazului sunt prea mari pentru a asista pasiv la re­o­ri­entarea Georgiei. De exemplu, pe aici trec con­ductele de petrol și gaz dinspre Caspica. De altfel, Ivanișvili s-a întâlnit după scrutin cu ambasadorul SUA, Richard Norland, nu cu cel al Rusiei. Iar după această întrevedere, Iva­nișvili a uitat subit să mai ceară demisia lui Saakașvili. Se pare că și acolo SUA veghează la buna funcționare a coabitării. //