Pe aceeași temă
Ceremonia de inaugurare a celui de-al treilea mandat de președinte al lui Vladimir Putin a fost umbrită de violențele de pe străzile Moscovei.
Duminică, 6 mai, cu începere de la ora 16.00, la Moscova era programat „Marșul milioanelor“, acțiune de protest organizată de opoziție. Cu o oră înainte, în toate stațiile de metrou din centrul Moscovei, poliția a blocat ieșirile. În ciuda ploii și a temperaturii scăzute, în apropierea Podului de Piatră peste râul Moscova și a pieței unde urma să aibă loc mitingul s-au strâns mai multe mii de oameni, încă de la ora 15.00. Ministerul de Interne vorbea de 8.000 de persoane (unii dintre organizatori apreciau cu totul exagerat că au participat „nu mai puțin de 100.000“). În mulțime, se puteau zări liderii opoziției, Aleksei Navalnîi, Boris Nemțov, Garry Kasparov, Serghei Udalțov. Steagurile care fluturau deasupra coloanelor de manifestanți indicau prezența activiștilor Frontului de Stânga, Solidarității, Uniunii Popular Democratice, susținătorii trupei rock Pussy Riot etc.
Ciocniri violente între protestatari și poliție
Mitingul „oficial“ se încheie la ora 18.00, numai că lumea nu părăsește piața. Câteva minute mai târziu, Udalțov este arestat de poliție, urmează Navalnîi și Nemțov. Au fost luați de poliție chiar de pe scenă, în timp ce se adresau manifestanților. Poliția se dezlănțuie, bastoanele curg asupra mulțimii adunate. Sute de oameni au fost săltați și urcați în dubele poliției, care i-a eliberat peste câteva ore. Seara târziu, alte sute de manifestanți au apelat la servicii medicale de urgență în urma rănilor primite de la trupele speciale ale Ministerului de Interne.
În timp ce poliția împrăștia manifestanții, site-urile mai multor stații de radio, ziare, publicații de Internet au suferit atacuri violente din partea hackerilor. Potrivit unor comentatori ruși, astfel de acțiuni de intimidare a jurnaliștilor au devenit tradiționale și ele se desfășoară chiar în timpul mitingurilor opoziției.
Pentru ziua inaugurării, 7 mai, prin intermediul rețelelor de socializare, opoziția și-a dat întâlnire, la 10 dimineața, în Piața Manej, din apropierea Kremlinului. Acolo, pe manifestanți i-a așteptat însă poliția. A urmat o cursă de câteva ore, în care poliția alerga după diverse coloane de manifestanți, care în pas vioi se deplasau pe bulevardele din centrul capitalei ruse. O coloană de circa 700 de manifestanți cobora pe Tverskaia, spre Kremlin, tocmai când Vladimir Putin depunea jurământul, inaugurând al treila mandat de președinte al Rusiei. Trupele speciale OMON au intervenit decisiv și au împrăștiat și acest grup.
După prânz, opoziția s-a adunat la Cistîe Prudî, de unde poliția a alungat-o spre Kitai Gorod. Până a doua zi, vreme de multe ore, sute de oameni s-au adunat în jurul monumentului eroilor Plevnei, pentru a protesta împotriva puterii.
Opoziţia de la Moscova
Chiar dacă manifestațiile la care participă doar câteva mii de oameni sunt adesea etichetate drept nerelevante pentru Moscova, oraș cu peste 10 milioane de locuitori, puterea are motive serioase de îngrijorare. Observatorii atrag atenția asupra creșterii capacității de organizare a opoziției, asupra succesului curentului contestatar mai ales în rândul tinerilor, studenți și elevi de liceu, care provin din familii cu o situație materială peste medie sau ai căror părinți fac parte din establishment-ul Rusiei, asupra caracterului exclusiv politic al cererilor opoziției din stradă. Contestatarilor le lipsește deocamdată un lider energic și recunoscut, precum și o coerență doctrinară. Cocteilul ideologic al opoziției este total, adunând împreună de la extrema dreaptă până la cea stângă, trecând prin grupările orientate spre centrul spectrului politic.
O altă Rusie, același președinte
Majoritatea comentatorilor subliniază faptul că mandatul pe care președintele Putin tocmai l-a inaugurat nu va semăna cu primele două (2000-2008), pentru că Rusia din 2012 este cu totul alta decât cea din 2000. Dacă atunci o mare parte a electoratului rus era dispusă să renunțe la cuceriri ale democrației în schimbul unor câștiguri materiale, precum plata la timp a salariilor și pensiilor, astăzi numărul celor care vor mai mult crește de la an la an. Doctrina „democrației controlate“ a fost practic abandonată. Contactul direct cu Occidentul a milioane și milioane de ruși pare să-i fi convins că modelul vestic este cel pe care doresc să-l urmeze. De altfel, observatorii vieții politice de la Moscova sunt convinși de faptul că fostul președinte Dmitri Medvedev a înțeles urgența unor reforme politice, pe care a și început să le pună în operă după demonstrațiile de stradă care contestau rezultatul alegerilor parlamentare din decembrie 2011. Era deja târziu, prea târziu, astfel de reforme erau așteptate încă din 2008. Rămâne acum ca președintele Putin să le continue și să le adâncească. Îngrijorarea comentatorilor moscoviți este generată de faptul că Vladimir Putin ar putea să nu conștientizeze urgența unor astfel de reforme, ceea ce va conduce la acumularea unor tensiuni politice și sociale care pot destabiliza cea mai mare țară din lume. Deocamdată, președintele pune accent pe creșterea economică, pe modernizarea industriei, pe consolidarea forței militare a Rusiei. Pentru toate acestea are nevoie de resurse, de mari resurse financiare. Chiar și cu prețuri înalte pe piața mondială la hidrocarburi, puțurile seacă cu timpul, investiții în cercetări geologice nu s-au făcut, iar noile tehnologii au dus la scăderea consumului de petrol în Occident. Rămâne piața chineză, controlată de către stat, care nu e dispus să importe hidrocarburi la prețurile plătite de occidentali. De aceea, pot fi decisive pentru Rusia reformele promise de Putin în campania electorală.
Decretele lui Putin
De altfel, echipa președintelui, potrivit relatărilor din presa rusă, și-a făcut tema, a pregătit proiectele de decrete care urmează să traducă în practică programul politic cu care Putin a câștigat acest nou mandat. Printre inițiativele economice ale președintelui se numără și creșterea productivității muncii până în 2018, cu 40%, creșterea volumului investițiilor cu 25% până în 2015 și a PIB-ului cu 27% până la sfârșitul mandatului prezidențial de 6 ani. Până în toamna 2013, guvernul de la Moscova va pregăti un plan general de privatizare, care va ocoli doar companiile care nu se ocupă cu exploatarea resurselor minerale și pe cele din domeniul apărării, iar acțiunile vor fi vândute la bursă.
Articolul programatic al lui Putin privind politica socială în Rusia a determinat pregătirea a nu mai puțin de 5 decrete, care să asigure traducerea în practică a programului electoral: lichidarea cozilor la înscrierea la grădiniță până în 2016, prezența a 5 universități rusești în primele 100 de universități ale lumii până în 2020, restructurarea instituțiilor de învățământ superior, începând chiar cu acest an etc. Până și programul de politică externă generează un decret, cel privind strategia națională de export și raportul privind prioritățile exportului până în 2020. Până în 2013, guvernul trebuie să poarte negocieri cu UE pentru constituirea unui spațiu energetic comun, iar până în decembrie să treacă la o nouă etapă de negociere practică a anulării vizelor între UE și Federația Rusă.
Un buget neclar
Deși componența guvernului nu s-a făcut încă publică, echipa președintelui Putin i-a stabilit prioritățile. Aceste proiecte îndrăznețe ar putea schimba fața Rusiei. Însă sursa banilor pentru realizarea programului de modernizare propus de Putin nu e clară. Pentru aceste proiecte, potrivit Băncii Mondiale, între 1 și 1,5% din PIB se va cheltui anual, în toți cei 6 ani de mandat prezidențial. Deocamdată, în bugetul pe acest an, nu sunt prevăzute aceste fonduri. //
