25 mai 1949: ziua de nastere a Canalului Dunare-Marea Neagra

Fara Autor | 07.05.2008

Pe aceeași temă

Publicam mai jos extrase din doua documente: primul din Fondul CC al PCR - Sectia Cancelarie (dos. 53/1949), al doilea din Fondul Presedintiei Consiliului de Ministri - Stenograme (dos. 4/1949), dosare care inregistreaza discutiile din conducerea partidului si din cea a guvernului, din ziua de 25 mai 1949, legate de adoptarea deciziei de incepere a lucrarilor la Canalul Dunare-Marea Neagra. Cu toate ca sedinta guvernului s-a desfasurat la pranz, iar cea a Biroului Politic al PMR abia seara, publicam mai intai stenograma discutiei conducerii de partid, organul care, de fapt, a luat decizia construirii Canalului. Decizie formala, de vreme ce insusi Stalin ii sugerase lui Gheorghiu-Dej inceperea constructiei Canalului, cu ocazia unei vizite facute in 1948 la Kremlin, potrivit marturiei lui Paul Sfetcu, seful de cabinet al lui Dej (marturie publicata de L. Betea). Ezitarilor lui Gheorghiu-Dej, Stalin le-ar fi raspuns prin asigurari ferme ca URSS va acorda Romaniei tot sprijinul de care are nevoie pentru finalizarea acestui proiect.

De altfel, recunoasterea geologica intre Cernavoda si Constanta a fost facuta de o echipa de experti din care faceau parte inginerii N. Saposnikov, N. Prosciuhan, profesorii N. Maslov, Gh. Macovei etc. Dupa inaugurarea lucrarilor la Canal, la sfarsitul anului 1949, s-a infiintat un Grup de ajutor tehnic al URSS, in frunte cu inginerul sovietic A. Becin, grup foarte activ pe santierele din Dobrogea pana la inchiderea lucrarilor.

Responsabila cu munca de aici a fost Directia Generala a Lucrarilor Canalului Dunare-Marea Neagra, cu sediul la Constanta, apoi la Eforie. Directia a fost condusa la inceput de Gheorghe Hossu, "muncitor agricol" in Dobrogea regimului burghezo-mosieresc, secondat de Mayer Grunberg, prim-director general adjunct si inginer sef, precum si Vasile Posteuca, director general adjunct, si Dumitru Antoci, cel de-al doilea director general adjunct.

Forta de munca era asigurata prin recrutari de muncitori si specialisti, de catre militarii in termen si de catre detinutii politici, cei administrativi si de drept comun (categorie cunoscuta in documentele de epoca si in literatura istorica sub denumirea de "colonistii MAI"). Cea mai grava problema de care s-au lovit oficialitatile a fost fluctuatia fortei de munca libere. Pe toata durata lucrarilor s-a resimtit o lipsa acuta a specialistilor, ajungandu-se in situatia in care utilajele venite din URSS si Cehoslovacia sa nu poata fi utilizate. Ponderea detinutilor in numarul total al lucratorilor de la Canal a crescut de la 19,2% la 1 septembrie 1949 la 82,5%, adica 20.768 de persoane in noiembrie 1952 (pentru date despre evolutia numerica a "colonistilor MAI" - Marian Cojoc, Istoria Dobrogei in secolul XX. Canalul Dunare-Marea Neagra 1949-1953, Bucuresti 2001).

Si sistarea lucrarilor la Canal, la fel ca si inceperea lor, a fost tot initiativa Kremlinului. Dupa moartea lui Stalin, cu ocazia vizitei din iulie 1953 la Moscova, Hrusciov i-a cerut lui Gheorghiu-Dej sa renunte la lucrarile din Dobrogea, intrebandu-l la ce le trebuie romanilor acel Canal… Indata dupa intoarcerea la Bucuresti, Gheorghiu-Dej a infiintat, in iulie 1953, Comisia Guvernamentala pentru inchiderea lucrarilor Canalului Dunare-Marea Neagra.

Documentele din care publicam, mai jos, fragmente vor face parte din volumul anexa la Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, care urmeaza sa apara in acest an la Editura Humanitas. (Armand Gosu)

 

 

Proces Verbal No. 13 al sedintei Biroului Politic din 25 Mai 1949

 

Sedinta se deschide la ora 19,30.

Prezideaza tov. Gheorghiu Dej.

Participa tovii: Teohari Georgescu, L. Radaceanu, I. Chisinevschi, Al. Moghioros, Gh. Apostol, M. Constantinescu, T. Iordachescu, Gh. Vasilichi, St. Voitec, Chivu Stoica, M. Moraru, I. Ranghet si V. Vaida.

Ordinea de zi:

1. Construirea canalului Dunarea-Marea Neagra

Expune tov. Gheorghiu Dej.

Hotarire: Biroul Politic este de acord cu inceperea lucrarilor pregatitoare si cu numirea tov. Hossu ca dir. gral al lucrarilor.

Da sarcina Secretariatului sa intocmeasca un plan de actiune privind toate liniile de activitate a Partidului, pentru sprijinirea acestor lucrari.

Hotarirea Biroului Politic va fi publicata in presa, concomitent cu hotararea Cons. de Ministri.

2. Sarbatorirea zilei de nastere a tov. Stalin

Expune tov. I. Chisinevschi.

Hotarire: Se aproba proectul cu propuneri privitor la sarbatorirea a 70 ani dela nasterea tov. Stalin. (...)

 Sedinta se ridica la ora 21,30(1).

 

Sedinta Biroului Politic din 25 Mai 1949

 

La punctul 1,

Construirea canalului Dunarea-Marea Neagra,

Tov. Gheorghiu arata ca problema este cunoscuta Biroului si punctul de vedere al Partidului a fost exprimat inca in timpul Conferintei Nationale, unde, cu privire la sarcinile de reconstructie economica, era trecuta si sarcina electrificarii si inceperea unor campanii de lucrari, amenajari de cursuri de apa, irigatii etc. Problema construirii canalului a preocupat anumite cercuri legate de vechile regimuri, dar au ramas simple deziderate, pentru ca sistemul capitalist nu ingaduia lucrari mari, care nu aveau in vedere profiturile, ci imbunatatirea situatiei maselor muncitoare. Nu au fost elaborate nici un fel de lucrari, ci numai niste schite, care insa nu s-au dovedit de folos nici pentru studiul problemei.

Lucrarea aceasta face parte din programul de reconstructie economica a tarii, din programul de construire a socialismului in tara noastra. Nu este vorba numai de a lega Dunarea de Marea Neagra printr-un canal, ci de un volum de lucrari, care sa duca la transformarea radicala a regiunii respective. Este vorba de 3 centrale electrice, de cel putin 25.000 kW pentru satisfacerea nevoilor economice si culturale din acea parte a tarii. Va fi deasemenea nevoie de largirea considerabila a traficului feroviar, de inmultirea soselelor, spre porturile ce se vor creia, de marirea oraselor Cerna-Voda si Medgidia si probabil de creiarea unui oras nou langa Tasaul. La canal vor intra in lucru in mod treptat, pâna la 100-150.000 oameni, plus membrii lor de familie.

Este vorba de un complex de lucrari, cum nu se mai fac in alte parti, si ne-am inspirat din experienta Un[iunii] Sov[ietice], având totodata si ajutorul ei, fara de care nu am putea executa aceste lucrari. La cererea noastra, guvernul Un. Sov. ne-a trimis un grup din cei mai buni constructori de canale, care sa ne ajute la proectare, la stabilirea liniei canalului, la toate lucrarile. In fruntea grupului este un tovaras cu experienta bogata. Fata de ei s-a vazut lipsa de pregatire a specialistilor nostri, desi unii din ei si-au dat doctoratul in legatura cu un asemenea proect de canal.

Va trebui ca Partidul n[o]s[tru] sa indrepte cele mai bune forte, sa mobilizeze intregul Partid si toate mijloacele pentru aceasta lucrare.

Va trebui sa dam ca indicatie principalelor Directii ale Partidului - Organizatoric - Propaganda etc. - sa intocmeasca un plan de lucru pentru mobilizarea organizatiilor de partid din regiunea respectiva. Aceste organizatii vor arata capacitatea de munca si de organizare a lor si secretarii vor trebui sa tie contact permanent operativ cu conducerea lucrarilor. In focul acestei batalii, se vor creia cadre noui, calite. Pentru Dir. Propag. trebue date sarcini privind mobilizarea prin presa, radio, munca culturala ce se va desfasura acolo, munca de agitatie, caci trebue sa tinem seama ca vor lucra mase mari.

Problema a fost enuntata mai de mult, Partidul a luat pozitia principiala si acum ea a venit la ordinea zilei, astfel ca Bir. Pol. trebue sa-si dea aprobarea. Trebue deasemenea sa ne gândim si la efectuarea mai târziu a altor lucrari, dar nu vom putea ataca mai multe deodata. Va trebui deaceea sa creiem cadre, si pe masura eliberarii fortelor de pe acest santier, sa treaca pe baza unui plan, la alte lucrari.

In ceeace priveste organizarea, va fi un organ central legat direct de Cons[iliul] de Ministri. Ca director general al santierului il propunem pe tov. Hossu, un tovaras tânar, cu spirit de organizare si care cunoaste si probleme de hidrologie, are spirit analitic si nu se pripeste. Cum acest organ este pus sub directa supraveghere a Cons. de Min., a fost facuta propunerea ca tov. Gheorghiu sa aibe legatura cu aceasta lucrare. Cere ca Bir. Pol. sa-si dea aprobarea principiala.

Tov. Iordachescu intreaba daca lucrarile canalului se integreaza in lucrarile planului de durata, deoarece intereseaza Min. Constructiilor sa cunoasca utilajul si cadrele pe care va trebui sa le puna la dispozitie.

Tov. Gheorghiu arata ca el formeaza un plan aparte, dar se va include in planul general de Stat. Dat fiind volumul si complexitatea lucrarilor, vor fi sarcini pentru fiecare minister, pe baza principiului mobilizarii tuturor instrumentelor Statului si va fi intocmit un plan precis, pentru fiecare minister in parte. Planul va fi impartit in etape, dupa natura lucrarilor, si se vor incheia contracte de executare cu ministerele, se vor fixa termene.

Tov. Chivu Stoica arata ca lucrarea are o importanta istorica si practic, construirea socialismului se face prin constructii de asemenea anvergura, care schimba nu numai infatisarea economica a regiunii, dar si mentalitatea oamenilor, pentruca acest santier va fi un laborator, unde se vor creia cadre, se vor face scoli de pregatire tehnica, etc. Este una din posibilitatile prin care Partidul nostru poate creia cadrele de care avem nevoie. Pentru a indeplini aceasta sarcina, va trebui sa muncim sa creiem nu numai in acea regiune un climat prielnic, ci sa mobilizam in intreaga tara toate fortele in jurul acestei lucrari, sa ne consideram obligati pentru a creia climatul prielnic ca aceste lucrari sa se poata indeplini, sa fim gata sa sprijinim cu orice este nevoie aceasta lucrare, pentruca va trebui concentrat utilaj si toate ministerele vor trebui sa sprijine aceste nevoi. Nu este ingaduit ca lucrarile sa mearga prost, sa fie dezorganizare sau sa lipseasca ceeace este nevoie.

Tov. Chisinevschi arata ca la luarea unei astfel de hotariri putem sa ne manifestam deschis increderea in Partidul ns. ca va sti sa duca la indeplinire aceasta sarcina, care face parte din opera de construire a socialismului in tara noastra. Succesul acestei constructii depinde de capacitatea de organizare si mobilizare a Partidului ns. Fiecare membru al CC trebue sa se gandeasca cum sa contribue si cum sa mobilizeze fortele pe care le are la dispozitie, pentru a ajuta aceasta lucrare. Va trebui sa dam atentiune deosebita organizatiilor de partid de pe santier, pentruca ele trebuie sa aibe rolul conducator pe tot timpul cat vor dura lucrarile.

Tov. Apostol propune ca la intocmirea planului concret si stabilirea sarcinilor, sa participe Sindicatele si Tineretul. Deasemenea, in ce priveste mobilizarea mânii de lucru, contributia Sindicatelor este necesara dela inceput. Desigur ca trebue mobilizati prin Partid, dar dela inceput sa participe Sindicatele.

Tov. Voitec arata ca intrucât lucrarile se vor face in regiuni rurale, cooperativele satesti vor avea o mare importanta in aprovizionarea oamenilor de pe santier.

Tov. Moghioros arata ca Partidul va trebui sa dea tot ce poate pentru reusita acestei constructii, si propune ca Bir. Pol. sa dea mandat Secretariatului sa intocmeasca un plan concret de organizare a aparatului politic, a distribuirii cadrelor, si pentru mobilizarea fortelor Tineretului si Sindicatelor.

Tov. Miron propune in ce priveste colectivul de conducere, ca in afara de tov. Hossu care este foarte potrivit la dir. gral., din punct de vedere tehnic sa fie luati tehnicieni de cea mai inalta valoare, si cu experienta in conducerea santierelor, deoarece inginerul Loeb a lucrat numai la Uzina Electrica din Brasov si nu are experienta conducerii unui santier mai mare. Din punct de vedere politic, arata ca trebue inceputa o munca de lamurire in intreaga tara si mai ales in regiunea unde se va construi canalul, pentruca va fi nevoie de masive exproprieri si am putea avea dificultati, deoarece culacii si fostii proprietari vor agita impotriva noastra.

Tov. Gheorghiu arata ca 50% din reusita se asigura prin organizare. Va trebui sa alcatuim un plan concret, sa mobilizam Partidul, presa, radio, dar sa avem grija ca aceasta sa nu se faca in mod demagogic. In ce priveste actiunea dusmanului, desigur ca ea va exista si va trebui sa ducem o munca de lamurire, sa aratam practic populatiei ce inseamna canalul, ca ii va scapa de malarie si le va imbunatati starea materiala. In ce priveste masurile de administrare, de conducere tehnica, tov. Hossu va propune pe ceilalti membri ai conducerii centrale a canalului.

Tov. Miron mai propune ca in afara de munca salariata, sa se creieze un curent pentru munca voluntara.

Tov. Ranghet propune ca la centrele unde vor incepe lucrarile, sa fie create colective din cei mai buni m[embri] d[e] p[artid], care sa asigure un spirit partinic si o munca de educare si ridicare permanenta a cadrelor.

Tov. Moraru arata in legatura cu actiunea de lamurire ce trebue dusa, ca trebue lamurit in mod special locuitorii din porturile Braila, Galati, care se considera ca vor fi loviti prin acest canal.

Tov. Vasilichi propune ca intrucât este vorba de o aprobare de principiu, sa se dea sarcina Secretariatului sa faca cele necesare pentru aplicarea in practica a acestei hotarari.

Tov. Gheorghiu arata ca se poate considera ca Bir. Pol. aproba hotararea de a incepe lucrarile pentru constructia canalului si lucrarile in legatura cu canalul si lasa Secretariatului sarcina de a intocmi un plan de actiune privind toate liniile de activitate a Partidului pentru sprijinirea lucrarilor acestui canal.

Tov. Miron propune sa se dea un comunicat din partea conducerii Partidului, care sa arate ca lucrarea este initiata de Partidul ns. pentruca aceasta va mobiliza organizatiile de partid.

Bir. Pol. aproba sa se publice o scurta hotarare, in care sa se arate ca in sedinta Bir. Pol., dupa ce a ascultat raportul tov. Gheorghiu Dej, a hotarat sa puna in fata Cons. de Min. proectul pentru inceperea imediata a lucrarilor pregatitoare de construire a canalului. Odata cu aceasta sa se publice si hotararea Cons. de Min.

Tov. Chisinevschi citeste proectul de hotarare a Cons. de Min.

Tov. Gheorghiu propune ca tov. Miron sa intocmeasca pe loc un proect de hotarare a Bir. Pol.

 

La punctul 2,

Hotarâre cu privire la sarbatorirea zilei de nastere a tov. Stalin.

Tov. Chisinevschi citeste propunerile privitoare la organizarea acestei sarbatori.

Tov. Radaceanu propune ca in programul lucrarilor despre tov. Stalin, sa se traduca si lucrarile scriitorilor din alte tari, in afara de URSS, scriitori progresisti straini despre Stalin.

Tov. Vasilichi propune sa se scrie in mod special despre geniul militar de strateg al tov. Stalin.

Tov. Chisinevschi arata ca este vorba ca Bir. Pol. sa ia o hotarâre principiala, ramânând ca propunerile sa se mai concretizeze.

Bir. Pol. aproba proectul prezentat de tov. Chisinevschi in legatura cu programul de sarbatorire al zilei de nastere a tov. Stalin, urmând sa fie imbunatatit cu propunerile facute. (...)

Tov. Miron citeste proectul de comunicat al hotararii Bir. Pol. referitoare la construirea canalului Dunarea-Marea Neagra.

Bir. Pol., cu modificarile facute in sedinta, aproba textul comunicatului si hotaraste sa apara a doua zi in presa, odata cu hotararea Cons. de Min.

 

 

Presedintia Consiliului de Ministri

Sedinta Consiliului de Ministri din 25 maiu 1949

 

Sedinta se deschide la ora 13,25, sub presedintia d-lui Dr. Petru Groza, presedintele Consiliului de Ministri.

Prezenti urmatorii tovarasi ministri: 1. Gh. Gheorghiu Dej; 2. Lotar Radaceanu; 3. Teohari Georgescu; 4. Gh. Vasilichi; 5. Ing. Profiri; 6. Th. Iordachescu; 7. Miron Constantinescu; 8. E. Bodnaras; 9. Bucur Schiopu; 10. A. Bunaciu; 11. Stanciu Stoian; 12. Ed. Mezincescu; 13. Salajan; 14. Vidrascu; 15. Prisnea; 16. Modoran;

Absenti urmatorii tovarasi ministri: 1. Ana Paucher; 2. Vasile Luca; 3. Chivu Stoica; 4. Vintze Ion; 5. Bârladeanu; 6. Popescu Doreanu; 7. V. Vaida; 8. V. Mârza. (...)

Tov. Gh. Gheorghiu Dej: Tovarasi, in sarcinilor de Partidul inca dela Conferinta Nationala, de a trece la organizarea unui plan de electrificare a tarii, de constructii industriale, de constructii de canaluri, amenajari de cursuri de râuri etc., pentru intarirea puterii economice a tarii.

Va supunem astazi un material spre aprobare in legatura cu construirea Canalului Dunarea-Marea Neagra.

Dupa cum veti vedea, nu este vorba de un simplu canal, unde curge apa si pe unde se fac transporturi eftine, ci este vorba de un complex de lucrari menite sa transforme total aceasta regiune care va fi scaldata de acest canal. Se vor desvolta orase, eventual se vor construi noui orase, terenuri imense vor fi redate culturii de cereale, agriculturii in genere, se vor face planuri de irigatie, planuri de largirea retelei de comunicatie, a retelei feroviare s.a.m.d.

Voiu da citire documentele. Este vorba, in primul rând, de decizia Consiliului de Ministri, apoi de regulamentul care stabileste functiunei organului insarcinat cu conducerea si executarea acestei mari lucrari. (...)

Dl. Dr. Petru Groza: Aveti vreo propunere sau vreo observatie de facut?

Tov. E. Bodnaras: Nu vreau sa starui asupra importantei deosebite a acestei lucrari, prima si una din cele mai mari lucrari care s-au facut si se vor mai face in tara noastra, vreau insa sa fac o propunere. Din explicatiile date de tov. Gheorghiu Dej si din decizia care s-a dat, rezulta ca forul suprem conducator al lucrarii este Consiliul de Ministri. S-a aratat ca unul din vice presedintii Consiliului de Ministri va asuma raspunderea conducerii aceslucrari, in numele Consiliului de Ministri. Pentru aceasta insarcinare propun pe tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul vice-presedinte al Consiliului de Ministri, caruia sa-i revina indatorirea de a se ocupa in numele Consiliului, in mod permanent, de aceasta lucrare, cu ajutorul aparatului pe care decizia il creiaza.

Tov. Gheorghiu Dej: In ceiace priveste fondul, trebuie sa va spun ca intregul material este bazat pe experienta unei scurte perioade de lucru si in principal pe contributia efectiva si as spune hotarâtoare, a grupului de consilieri sovietici in frunte cu tov. Zaposnicov, care este presedintele acestui grup de specialisti.

Atât presedintele grupului de specialisti sovietici, cât si ceilalti colaboratori ai sai, nu numai ca au luat parte la intocmirea proiectelor de plan, la nenumaratele canaluri care leaga principalele centre economice, politice si administrative ale Uniunii Sovietice, dar a lucrat efectiv la construirea acestor canaluri. Deaceia guvernul sovietic ne-a trimis in ajutor pe cei mai experimentati, cei mai buni constructori ai Uniunii Sovietice.

La intocmirea acestui material au luat parte si specialisti detasati pe lânga specialistii sovietici, alcatuind un colectiv comun si trebuie sa marturisesc ca pentru prima data in viata acestor oameni au avut posibilitatea sa constate cunostintele vaste ale technicienilor sovietici, prima data in viata lor au luat cunostinta de constructorii sovietici si mai cu seama ceiace m-a impresionat mult - fiindca am avut in fata mea oameni de diferite vârste, unii chiar destul de inaintati in vârsta - a fost entuziasmul pe care l-am observat la acesti oameni. Explicatia consta in aceasta, ca in viata lor n-au avut de rezolvat asemenea probleme decât pe hârtie si in mod teoretic. Dintre dânsii unii au dat teze de doctorat in legatura cu un asemenea canal, insa cum arata modul de organizare si mijloacele pentru construirea unui asemenea canal, nici nu si le-au putut imagina. Dealtfel, regimurile trecute nici nu-si puteau propune asemenea sarcini de mare anvergura.

Nu este vorba de un simplu canal prin care curge apa. Este vorba de un volum de lucrari care va duce in mod necesar la transformarea unei importante regiuni a tarii noastre, cu consecinte legate de ridicarea economica a regiunii.

Tinând seama de importanta lucrarii, de volumul imens al lucrarii, este de inteles ca guvernul, tara, poporul vor trebui sa faca un efort considerabil, atât in ceiace priveste mijloacele financiare, cât si celelalte mijloace materiale. Deasemenea va trebui sa concentram cele mai bune forte technice acolo si cele mai bune forte organizatorice. Dupa cum ati putut vedea din insirarea ajutorului material prezentat aci, dela inceput ne-am gândit sa creiem un astfel de organ unitar, ca o masinarie complecta careia sa-i dam si puteri si autoritatea necesara pentru indeplinirea acestor lucrari importante si caruia sa i se dea sprijinul din partea tuturor Ministerelor carora li se vor atribui importante lucrari din Plan, pentru executarea lor. Propunerea ca un delegat, un imputernicit al Departamentelor vizate sa faca parte din aparat, sa fie legat de conducerea santierului, inseamna ca Departamentele respective vor avea totdeauna in fata ochilor lucrarea de ansamblu si vor sti in mod precis sarcinile care le revin.

De exemplu in ce priveste Ministerul Constructiilor, fiindca este vorba de a largi câteva orase, cum este Medgidia si Cerna-Voda, precum si de a creia orase noui, aceasta inseamna nu numai constructii permanente pentru cazarea celor 50-100 sau 150.000 lucratori care vor fi angajati treptat pe masura ce intram mai adânc in lucrarile canalului, ci va trebui sa adaugam si familiile lor, care se vor stabili dealungul lucrarii respective si in orasele acestea, pe care le vor desvolta pâna la o populatie de 30-40.000 locuitori. Aceasta inseamna constructii de locuit, cu tot confortul, institutii culturale - deci sarcini si pentru Ministerul Invatamântului - si institutii comerciale - sarcini pentru Ministerul Comertului si Alimentatiei. (...)

Tovarasi, este o lucrare foarte frumoasa. Trebuie sa va spun ca daca ea a entuziasmat pe specialisti, nu mai putin va entuziasma acele brigazi de tineri muncitori si populatia din regiunea respectiva. Organizatiile de Partid vor creste si se vor intari in focul luptei pentru realizarea Planului, in executarea lucrarilor la canal. Cele mai bune elemente esite din focul acestei lupte vor da un contigent important de cadre verificate, atât pentru Partid, cât si pentru nevoile din activitatea economica a Statului nostru. Deaceia v-asruga sa dati cuvenita aprobare documentelor prezentate pentru a se putea porni mai departe la lucru. Pâna acum s-a lucrat in baza unor insarcinari pe care conducerea Partidului a inteles sa le dea. Erau lucrari, ca sa zic astfel, "de punere pe picioare", adica de a intocmi masinaria care va trebui pusa in miscare.

Tov. Vasilichi: Am o observatie in legatura cu regulamentul de functionare, care fixeaza sarcini foarte detailate, unde se vorbeste de o serie intreaga de lucruri. Având in vedere ca noi vom lucra cu o mare massa de oameni necalificati si având in vedere ca terminarea acestui canal trebuie sa fie nu numai importanta din punct de vedere economic dar sa fie si o scoala de cadre...

Tov. Gheorghiu Dej: Se prevede o durata aproximativa cam intre 4-6 ani a acestei lucrari. Depinde de noi. (c)

 

1. Urmeaza semnaturi olografe: Gh. Gheorghiu-Dej, Miron Constantinescu, Iosif Ranghet, Gh. Apostol, I. Chisinevschi, A. Moghiros, St. Voitec, Teohari Georgescu si altele indescifrabile.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22