Jurnaliștii știu: PSD e stăpân pe patrimoniu

Sub titlul Cea mai veche navă cu zbaturi din lume aflată în funcțiune, „Tudor Vla­di­mi­res­cu“, a devenit vas de protocol al PSD, jur­na­lis­tul gălățean Sorin Țiței publică povestea unui vas de Dunăre construit în se­colul al XIX-lea, care ar fi pu­tut intra în categoria „te­za­ur“. Așa s-ar fi întâmplat da­că indiferența inițială și ne­sa­țul nestăvilit al pesediștilor de a se face stăpâni peste ța­ră nu i-ar fi scris o altă soar­tă. Azi, vaporul construit la Bu^­da­pes­ta în 1854 și re­de­nu­mit „Tu­dor Vladimirescu“ se află în pro­prietatea unei firme controlate de Viorel Ștefan, ministrul de Finanțe de la PSD. Istoria de peste un veac și jumătate a trecut peste vaporul cu zbaturi, inițial remorcher aus­triac, captură de război în Primul Război Mon­dial, apoi pasager de lux pentru capete în­coronate, avându-i la bord pe Regele Fer­di­nand și pe Re­gina Maria, pe Carol al II-lea și pe Regele Mi­hai, dar și pe neîncoronații co­muniști (Gheor­ghe Gheorghiu-Dej și Nichita Hruş­ciov), de­ve­nit pasager la Turnu-Severin în proprietatea NAVROM, după cum aflăm din investigație. În 1989 vasul se afla în custodia Casei Pio­nie­ri­lor, până când a fost abandonat în parcul de epave de la Chiciul, când deja pie­se­­le originale erau descompletate, pierzându-se orice șansă de a putea fi clasat ca valoare pa­tri­monială. Abia după ce sta­tul a băgat în el pes­te un mi­lion de dolari pen­tru o mo­der­nizare majoră, „Tu­dor Vladimirescu“ a devenit in­te­re­sant pentru Viorel Ște­fan și cei care au beneficiat de pri­va­tizarea prin MEBO a unor active NAVROM. Vasul e fo­lo­sit în prezent pentru pro­to­co­lul de partid, dar poate fi și în­chiriat, notează Sorin Țiței. Nu e singura pierdere: România a pierdut și iahtul re­gal de tezaur, „Luceafărul“, care na­vi­ghe­a­ză azi sub pavilion britanic, arată același jurnalist.

Investigația jurnalistică, precară la noi din lip­sa finanțării, din frica jurnaliștilor de a nu su­feri represalii, din absența unei susțineri din par­tea societății etc., are rolul ei în de­mo­cra­ție. Un proiect început în luna mai 2017 vi­zea­ză situația patrimoniului în mai multe lo­ca­li­tăți din România. Orașul uitat. Dă viață mo­nu­mentelor!, proiect derulat de Freedom House și găzduit de site-ul www.justitiecurata.ro, și-a propus să dea publicității anchete „des­pre clădiri de patrimoniu dispărute, mutilate, lă­sate în paragină, despre corupția din acest domeniu, despre nepăsare și ignoranță“, dar să arate și cazurile fericite când patrimoniul a fost salvat. Sunt în prezent pe site peste 40 de investigații semnate de jurnaliști din Bu­cu­rești, Iași, Focșani, Galați, Constanța, Roman, Reșița, Timișoara ș.a.

Ce reiese din majoritatea anchetelor este uria­șa incompetență, asociată cu o lăcomie pe po­trivă, a edililor. În multe dintre localitățile in­vestigate, administrația a fost și a rămas preponderent pesedistă, dar cetățenii par să nu fi observat dezvoltarea urbană căznită și ne­glijentă cu patrimoniul. Frumoasa casă Ma­cri­descu din Focșani, cândva gazdă pentru Regele Carol al II-lea, este azi adăpost pentru oamenii străzii, constată ziaristul Sebastian Oancea. Monumentul arhitectonic a fost re­tro­ce­dat, dar municipalitatea a refuzat să cum­pe­re imobilul pentru a-l salva, considerându-l prea scump. De altfel, întreg județul Vrancea, fieful lui Marian Oprișan, abundă în probe de nepăsare față de patrimoniu. Constanța, do­mi­­nată ani la rând de gașca lui Mazăre și a lui Ni­cușor Constantinescu, livrează exemple de ma­­nual despre paragină: Cazinoul este exem­plul cel mai sfâșietor, fiindcă pe ruina sa s-au fă­cut jurăminte politice din toate părțile, dar și edificiul roman cu mozaic din sec. II-IV aflat în degradare avansată, palatul Reginei Ma­ria, vân­dut la preț de apartament de lux, Si­na­go­ga askenază ruinată de 20 de ani, su­biecte do­cumentate de jurnalista Andreea Pa­vel, sunt la fel de triste. În Vaslui, Palatul Ma­vrocordat a că­zut pradă corupției: firma care trebuia să îl reabiliteze a triplat prețul și a blo­cat șantierul, arată Dănuț Ciobanu. Cum a ajuns Hanul So­la­co­lu din București o ruină se ve­de din in­ves­ti­gația Catiușei Ivanov, coor­do­natoarea pro­iec­tu­lui Orașul uitat. Jurnalista Teo Rusu scrie des­pre cazul conacului bo­ie­resc din județul Neamț demolat cu votul se­nin al consilierilor locali: „Fos­tul conac al bo­ierului armean Jorj Capri, situat în zona de pro­tecție a unui monument istoric de clasă A din județul Neamț, a fost demolat de Primăria Trifești fără aviz de la Mi­nis­terul Culturii. Imobilul construit în secolul XIX se afla într-o stare avansată de de­gra­da­re din cauza lipsei de interes a primarilor care s-au perindat pe la cârma comunei. Pri­marul localității spune că a demolat conacul «legal, cu votul consilierilor locali»“. An­che­te­le Orașului uitat conturează o hartă, fie și in­completă, a lipsei de viziune a edililor care continuă să ceră încredere și voturi. //