Pandemia influențează consumul de știri

Pandemia a generat experiențe noi în relație cu mass-media, ușor de accesat și ușor de părăsit datorită facilităților oferite de noile tehnologii. //

Brindusa Armanca 31.08.2021

De același autor

De când a dat peste lume COVID-19, s-au produs numeroase mutații în domenii neschimbate de decenii. Nu doar economia și educația, care au fost silite să se gestioneze altfel, ci mai ales comunicarea și mass-media au suferit schimbări importante, în absența contactului direct între persoane. Lumea a devenit dependentă de telefonul inteligent, de platformele inventate special pentru a aduna oamenii online, de industria de știri care a evidențiat cât de ușor poate fi dezinformat publicul pe rețelele sociale.

Preocuparea de a înțelege cum arată azi consumul de știri, de unde și cum își procură cetățenii informația despre contextul epidemic, despre condițiile noi de conviețuire, despre interdicții a generat mai multe studii recente de media. Ele converg la concluzia că în rutina de consum media au intervenit factori perturbatori, de regulă de ordin psihologic, care au modificat atitudinea față de mass-media. Cercetătorii olandezi Marcel Broersma și Joëlle Swart de la Universitatea din Groningen au pus în 2020 unsprezece întrebări unui număr de 1.300 de subiecți pentru a afla dacă există obiceiuri noi de consum al presei în condiții de restricții pandemice. Ei au vrut să afle dacă au fost schimbate sursele de informare sau suporturile de difuzare (televiziune, smartphone, radio, presă online sau print etc.), dacă încrederea în mass-media a crescut sau a scăzut, dacă fenomenul fake news e relevant etc., în comparație cu anul precedent, când nu era pandemie. Pe baza chestionarului, au identificat cinci grupuri de uz media: două grupuri de persoane au redus consumul de știri și au anulat statutul de urmăritori ai unor companii de presă. Alte două grupuri au amplificat consumul, unii devenind dependenți mai ales de informațiile despre COVID-19. Un grup mic a rămas constant.

Ceea ce se remarcă din studiul cercetătorilor olandezi este că emoția produsă de situația specială a pandemiei a determinat ambele forme de schimbare: unii au decis să evite știrile care le produceau anxietate, nesiguranță, frică. Alții au vrut, tot din instinct de apărare, să știe mai mult, să fie la zi cu informațiile noi. O continuare interdisciplinară a studiului, cu ajutorul sociologiei și psihologiei, ar explica reacțiile divergente față de știri.

O analiză asemănătoare au făcut tot în 2020 Brita Ytre-Arne și Hallvard Moe urmărind pe 550 de subiecți ce fel de surse media urmăresc și cu ce ritmicitate. Cercetătorii norvegieni au plecat de la cifrele sondajului din 2020 al Institutului Reuters, Digital News Report, care arăta o creștere semnificativă a consumului global de presă în plină criză pandemică, creștere în zona televiziunii, a presei online și a rețelelor sociale, în timp ce presa tipărită a scăzut drastic. Studiul a analizat cauza „foamei” de știri și a dezvoltat teoria „doomscrolling” sau „doomsurfing”, termen definit ca o căutare permanentă și disperată de știri negative. Este tot o formă de dependență, psihologic similară cu atracția exercitată de filmele de groază („paradoxul ororii”, cum e numit de Noel Caroll încă din anii '90), dar raportată la o realitate amenințătoare, cu consecințe asupra vieții individuale. „Este un impuls uman de a persista în fluxul informațiilor, fie și negative, în condițiile unei situații globale nesigure, și adesea e greu să te oprești și să pui capăt stării de rău resimțite”, explică analiza. Pe de o parte, există persoane care refuză orice știre negativă sau neliniștitoare pentru a evita o stare emoțională rea, pe de alta, la celălalt capăt al scalei, există consumatori media care nu se pot extrage din starea de alertă, căutând cu înfrigurare cele mai alarmiste știri. În toate cazurile, pandemia a generat experiențe noi în relație cu mass-media, ușor de accesat și ușor de părăsit datorită facilităților oferite de noile tehnologii. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22