De același autor
Circulă prin toată presa nu doar una, ci chiar două scrisori deschise redactate de membri ai Consiliului de Administrație al televizunii publice. Șapte membri desemnați de partidele de la putere și din opoziție - Dan Lazea, Liviu Brătescu, Monica Ghiurco, Sorin Ilieșiu, Hajnalka Nagy-Debreczeni, Cristian Vasile Petcu, Christel Țopescu - s-au asociat pentru a cere președintei-director general convocarea unei ședințe extraordinare pentru a discuta urgent starea contractelor unor emisiuni ca Starea nației și România 9, precum și stadiul contractărilor pentru Festivalul Cerbul de Aur, aflat în pregătire. Semnatarii îi reproșează Doinei Gradea că n-a așteptat concluziile Comisiei de Etică, unde se analizează cazul Dragoș Pătraru, care a înregistrat clandestin discuții cu conducerea TVR, și o avertizează că ruperea unilaterală a contractului poate genera noi cheltuieli și daune într-un eventual proces. Conform legii, PDG nu are loc de întors, fiindcă Legea 41/1994 spune la art. 23 că o ședință poate fi convocată la solicitarea unei treimi dintre membrii CA. Nu comentăm sesizarea separată a pesedistului Sorin Ilieșiu adresată lui Dragnea scrisă în același sens, dar plină de patetisme ieftine și divagații care atestă inadecvarea individului cu treburile televiziunii publice.
De ce pare un eveniment comunicarea CA al TVR sau al SRR în spațiul public? Pentru că, îndeobște, consiliul de administrație devine mut și surd îndată ce trece de votul parlamentului. Cei 13 membri desemnați de partide, de guvern și de președinte încep să își digere în pace indemnizația de 25% din salariul brut al PDG (adică peste 1.000 de euro pentru participarea la o ședință pe lună), precum și facilitățile statutului (cazare, transport, telefon mobil, participări internaționale etc.), uitând complet că, după lege, CA are și responsabilități. Incompatibilitățile încep să curgă, la fel aranjamentele. Un exemplu: deși art. 23 din lege interzice membrilor CA angajați ai TVR să ocupe și funcții în instituție, Raico Cornea era și membru CA, și director. Responsabilitățile CA nu sunt puține: aprobă concepţia de dezvoltare a societăţii şi normele privitoare la strategia şi structura programelor, supraveghează respectarea obligațiilor societății în toate domeniile (economic, programe, structură, etică etc.), se face responsabil de formula organizatorică, de elaborarea reglementărilor interne de funcționare și de restructurări, veghind totodată la corecta desfășurare a concursurilor, votează bugetul, aprobă bilanțul, investițiile, creditele, decide în privința partenerilor internaționali ș.a.m.d, așadar se află la cârma instituției în toate aspectele sale. Dacă unele consilii de administrație dintre cele peste 15 care s-au perindat la conducerea TVR și-ar fi respectat atribuțiile, televiziunea publică nu ar fi ajuns la buza falimentului. Iar partea comică este că partidele și grupările parlamentare, iresponsabile cum le cunoaștem, au continuat să desemneze adesea aceleași persoane în consilii succesive, după ce au pus umărul la degradarea TVR.
De data aceasta, cei șapte membri ai CA au reacționat la un scandal cu posibile resorturi politice, fiindcă Pătraru a știut să se poziționeze ca victimă a cenzurii politice și să denunțe încetarea contractului său pentru emisiunea Starea nației, arătând că „După mai multe încercări eșuate și tot felul de șicane (diminuare contract, anularea reluării de pe TVR 2, decalarea reluării de pe TVR 1, pentru a i se reduce audiența), intimidări și încercări de cenzură, s-a reușit acum. Pentru că asta fac slugile cărora li se dau funcții, execută ordinele venite de la partid. Simplu și trist pentru democrația noastră. Nu există încălcări ale contractului din partea noastră. Tot ce am făcut a fost să încercăm să apărăm televiziunea publică de niște oameni care ar face orice pentru funcțiile în care i-a pus partidul... Timpul va confirma că noi am avut dreptate. Timpul și justiția, desigur“.
Însă nu acestea sunt problemele dramatice ale televiziunii care și-a luat modele greșite gen Antena 3 în structura programelor și a apucat pe un drum prost ca investiții, ca management al bugetului și în relația cu personalul, tot mai demotivat moral. N-am auzit decât rarisim puncte de vedere ale CA în spațiul public despre aspectele grave. Cel puțin membrii cu vot minoritar ar fi putut face acest serviciu, să comunice ce se întâmplă, mai ales că nu sunt grevați de interdicții, ca angajații. Un simplu comentariu la scrisoarea publică amintită este mai pertinent decât analizele (inexistente, de altfel) ale CA: „Hai să le luăm pe rând, că problemele sunt complicate“, spune Paco, probabil un pseudonim al unei persoane din interiorul instituției. Și continuă un șir întreg de nerealizări, deficiențe, lipsuri și eșecuri, de la vechimea echipamentelor și a parcului auto, la birocrație și dezechibrul politicii de personal cu 85 de directori, dintre care destui impostori „care n-au dovedit profesional nimic“. Se amintesc reglementările anacronice, eșecul concursului Eurovision și al altor proiecte neadecvate televiziunii publice care duc la scăderea audienței și, în fine, prestația politică a șefilor de la vârf: „Scandalurile în care personaj principal a fost și este Doina Gradea au afectat și ele rău de tot imaginea TVR. Nu se poate să te comporți ca pe marginea șanțului, cu atât mai mult, cu cât ar trebui să fii garantul moral și profesional al mii de oameni. Nu se poate să nu răspunzi pentru cheltuieli pantagruelice... Nu se poate să menții pe post de șerif neoficial suprem un individ condamnat penal (nedefinitv), Cristian Zgabercea, pentru fapte incompatibile cu calitatea chiar de simplu angajat TVR“. Se aude acolo sus, la Consiliul de Administrație?
