Pe aceeași temă
Ministerul justitiei desfiinteaza practic proiectul de lege Rosia Montana din motive de neconstitutionalitate. Expertii care au analizat proiectul si au dat acest aviz in data de, atentie, 13 august, sustin ca este neconstitutional cap-coada.
Mai mult, in finalul documentului pe care il puteti citi integral AICI, expertii ministerului justitiei spun ca ar mai fi nevoie de mai multe avize de la mai multe ministere, printre care cel de Externe, de Interne si cel al Apararii Nationale.
„Propunerea de a aproba un contract – acord de drept privat prin Lege nu corespunde finalităţii constituţionale a acesteia de a reglementa de o manieră generală. (…) În aceste condiţii, considerăm că soluţia de a aproba prin Lege contractul – Acordul este de natură să creeze premisele unor vicii de neconstituţionalitate în raport cu art 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie”, se arată în documentul Ministerului.
Referindu-se la textul proiectului de lege, reprezentanţii Ministerului Justiţiei arată că o mare parte din termeni sunt definiţi imprecis şi/sau incorect, lăsând posibilitatea unor interpretări arbitrare.
„Declararea „utilităţii publice” are relevanţă numai în ceea ce priveşte posibilitatea de expropriere, având în vedere că potrivit art. 44 alin. (3) din Constituţie: „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit lege, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”, în timp ce declararea de „interes naţional” nu face decât să sublinieze faptul că statul are calitatea de expropriator şi nu unităţile administrativ-teritoriale.
În ceea ce priveşte calificarea interesului public naţional ca fiind „deosebit”, apreciem că aceasta trebuie să fie reanalizată, deoarece nu face decât să genereze confuzie, respectiv, dacă pentru proiectele de interes naţional expropriator este statul, atunci pentru cele de interes „deosebit” nu se mai poate determina cine este expropriatorul.
Mai mult, această sintagmă nu este nici măcar consecvent utilizată în cadrul proiectului.”, arată Ministerul Justiţiei.
În continuare, raportul mai arată că modul în care e redactat proiectul de lege (normele referitoare la exproprieri efectuate de o companie privată în numele statului) generează o situaţie absurdă, o „dublă expropriere”.
„Guvernul ar urma să aprobe declanşarea procedurii de expropriere pe baza unei simple cereri a persoanei de drept privat care urmează să plătească despăgubirile pentru expropriere. Or, în această situaţie rezultă că are loc o dublă „expropriere”: titularul cumpără de la proprietar la un preţ impus de lege, egal cu despăgubirea, imobilele vizate, iar statul dobândeşte imobilele în proprietate publică realizând o îmbogăţire fără just temei pe seama resurselor financiare ale titularului şi o expropriere de facto a acestuia, fără a-i acorda despăgubiri. De altfel, din modul de reglementare al procedurii exproprierii nu rezultă că sunt respectate cerinţele prevăzute de art. 44 alin. (3) din Constituţie privind dreapta şi prealabila despăgubire pentru expropriere”.
Ministerul Justiţiei arată, în acelaşi document, că şi prevederea posibilităţii prelungirii licenţei de exploatare în od arbitrar este ilegală. „Referitor la pct. 13 – reconfigurarea perimetrelor adiacente (de exploatare – n.a.) „la cererea RMGC” – arătăm că ANRM (Agenţia Naţională de Resurse Minerale – n.a.) reprezintă interesele statului în domeniul resurselor minerale şi, prin urmare, modificarea, fie a perimetrului care face obiectul licenţei, fie a unora adiacente, la cererea titularului este de natură să înlocuiască practic ANRM în activitatea de gestionare a valorificării resurselor minerale, deoarece, practic, titularii ar ajunge să stabilească între ei unilateral perimetrele de care au nevoie. Considerăm că textul propus este de natură să creeze premisele unor vicii de neconstituţionalitate în raport cu art. 136 din Constituţie.”.
În ultima parte a raportului, Ministerul Justiţiei remarcă: „În ceea ce priveşte Anexa nr. 1 la Acord, observăm că aceasta se bazează pe date de la nivelul anului 2012 (de exemplu legislaţia fiscală, cursul de schimb sau actualizarea costurilor de capital şi operaţionale), ceea ce presupune că măsurile ce se preconizează a fi adoptate au în vedere date a căror vechime este de aproape un an”.
La Capitolul IV („Observaţii care vizează Expunerea de motive”), Ministerul Justiţiei atrage atenţia că întreg acest proiect legislativ cuprinde derogări de la dreptul comun, care „constituie tot atâtea restrângeri de drepturi ale cetăţenilor, restrângeri pentru a căror legiferare este esenţială o justificare compatibilă cu condiţiile prevăzute de legea fundamentală” (Constituţia).
În fine, Ministerul Justiţiei mai enumeră încă 10 (zece) avize care trebuie obţinute anterior avizării de proiectului de lege (vezi lista în facsimil). Pentru toate aceste motive (şi altele, cele enumerate sunt cu caracter exemplificativ) Ministerul a retrimis, pe 13 august 2013, proiectul spre „reanalizare” lui Dan Şova.
sursa:voxpublica
.png)
