Pe aceeași temă
Daniel Horodniceanu, propunerea ministrului Justitiei pentru sefia DIICOT, a sustinut interviul la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Procurorul sef al DIICOT este numit de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM. El trebuie sa aiba o vechime de 10 ani in functia de judecator sau procuror, fiind ales pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
UPDATE CSM i-a dat aviz pozitiv lui Daniel Constantin Horodniceanu pentru sefia DIICOT.
Ministrul Robert Cazanciuc a declarat, in urma hotararii CSM, ca Horodniceanu este cea mai buna propunere pentru sefia DIICOT: "Nu am niciun fel de informatii potrivit carora dl Horodniceanu nu ar fi astazi cea mai buna propunere pentru sefia DIICOT. Sunt convins ca in afara de DIICOT nu are alta agenda."
Intrebat daca in calitate de sef DIICOT Iasi, Horodniceanu ar fi trebuit sa fie la curent cu actiunile primarului Iasiului, Gheorghe Nichita, ministrul a raspuns: "Nu stiu daca ceea ce i se imputa primariului Iasiului are de a face cu competenta DIICOT".
Potrivit ordinii de zi publicate de CSM, interviul este programat sa inceapa la ora 10.00, primele 30 de minute fiind alocate pentru sustinerea proiectului de management de catre Horodniceanu, urmand ca el sa raspunda intrebarilor pentru urmatoarele 75 de minute, potrivit Romania Libera.
Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, anunta in 9 aprilie propunerea pentru functia de procuror sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, in persoana lui Daniel Horodniceanu, seful Serviciului Teritorial DIICOT Iasi
Potrivit proiectului de management depus la CSM, Daniel Horodniceanu urmareste “readucerea increderii in cadrul colectivelor, in special in cel al Structurii Centrale, grav afectate, in special psihologic, dupa evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat si o diminuare a dorintei de performanta a procurorilor”, cu referire la scandalul de coruptie in care a fost arestata fosta sefa a DIICOT, Alina Bica.
LIVE TEXT Cele mai importante declaratii: (preluare Hotnews)
- Am avut in vedere si strategia de dezvoltare a sistemului judiciar in perioada urmatoare.
- Mi-am structurat proiectul in 3 sectiuni.
- Am mers pe competetentele structurii DIICOT, le-am pus in acord cu noile Coduri.
- In partea a doua am incercat sa formulez o analiza. Am identificat vulnerabilitati ale structurii, si am prezentactat obiective pe termen scurt, mediu si lung.
- In capitolul 3 am prezentat activitatea propriu-zisa a procurorului sef DIICOT, obiective.
- In incheiere am prezentat un set foarte scurt de concluzii.
- Cred ca activitatea manageriala ar trebui sa plece de la o diagnoza organizationala, pentru a vedea unde ne aflam acum si unde mergem mai departe, dacaputem construi mai departe, cu procurorii pe care ii avem acum si care au facut performanta.
- Este important sa realizam ceea ce Comisia Europeana ne-a trasat prin MCV.
- Cu urgenta trebuie readusa increderea in cadrul echipelor de procurori, in special in structura centrala.
- Este importanta specializarea procurorilor, nu doar pe macrocriminalitate, cred ca se pot face seminarii inclusiv pe interior, avem procurori care sunt specializati si poti tine seminarii.
- Cred ca este important pentru structura sa isi refaca echipa.
- Urmeaza sa anaalizam si activitatea propriu-zisa pentru fiecare procuror.
- Cred ca ese important ca perceptia opiniei publice fata de DIICOT sa fie imbunatatita
Intrebari:
Gheorghe Muscalu: Organizarea centrului de aplicatii operationale. Care este viziunea dumneavoastra?
C. Horodniceanu: Acest centru trebuia gandit ca un centru in care toate informatiile sa fie centralizate sa intr-un soi de server central iar de acolo sa fie pus la dispozitia procurorilor in dosare.
Din ce am citit pe ordinul depus la sfarsitul anului 2014, centrul se refera mai mult la cuprinderea de informatii a-posteriori, si nu in timp ce dosarul se desfasoara. Aici cred ca ar trebui modificat ordinul pentru a fi eficient.
Este important sa aflam informatia in timp real pentru a afla daca sunt cauze cu aceleasi persoane in acelasi timp.
Muscalu: Chestiunea echipelor comune, credeti ca este relevanta si zona de frontiera cu statele UE?
Horodniceanu: Cu siguranta ca este acelasi lucru ca si in cazul statelor non-UE, insa relatia este mult simplificata, ne putem misca doar prin semnarea de acorduri la nivel de procuror-sef.
Muscalu: Care ar putea fi beneficiul unro astfel de echipe comune?
Horodniceanu: Beneficiul ar fi sa nu facem doua dosare. Putem recupera mai usor prejudicii in mai multe state.
Nu cred ca volumul sau nr de rechizitorii pe infractiuni financiare este egal cu numarul de rechizitorii pe care le-ar putea face un procuror pe serviciul antidrog. Cred ca undeva intre 4 si 8 rechizitorii de procuror pe an sunt suficiente, cand e vorba de crima organizata.
Cand vorbim de dosare mari, cu multi inculpati, 4 dosare pe an sunt suficiente.
Muscalu: Ce se intampla cu dosarele mai mici, dosarele mai vechi?
Horodniceanu: In proiect am zis ca trebuie modificata competenta DIICOT pentru a aduce sub sfera de interes a structurii si dosare mai vechi.
Este foarte important sa avem o harta a traficului de droguri, am propus asta inca de cand am preluat sefia DIICOT Iasi , mai ales ca Iasiul e un oras universitar, unde apar probleme cu drogurile.
Oana Haineala: Va prezint o situatie ipotetica, va rog sa ne spuneti cum ati reactiona. Aflati ca un procuror DIICOT de la unul din serviciile locale se afla la masa cu un primar si un politician local discutand despre un dosar penal. Cum reactionati?
Horodniceanu: Incerc sa confirm intai informatia, incerc sa aflu daca acestia aveau o relatie inainte de preluarea functiei, daca voi constata ca activitatea procurorului este prejudiciata, voi solicita procurorului general sa ia masurile necesare.
Haineala: Ati inclus pasaje din lucrari ai vechi in proiectul de astazi, pentru ca asa pare?
Horodniceanu: Am inclus in lucrare un pasaj mai vechi dintr-o lucrare a mea din 2009.
Haineala: Dar nu v-ati indicat la bibliografie.
Horodniceanu: Pe mine insumi?
E adevarat ca MCV , ultima recomandare este din ianuarie 2015. Am facut aceasta precizare la inceputul prezentarii.
Haineala: Nu, ati vorbit despre recomandarea de la sfarsitul lui 2014.
Lia Palade: Care este excesul de competenta pe infractiunile economice?
Horodniceanu: Este referirea la infractiuni pe grupuri de crima organizata, la infractiuni de evaziune fiscala. As limita competenta prin marirea respectivei sume de bani. Pentru a evita conflictele de competenta. Probabil ca undeva la 2 milioane sau 3 milioane de euro.
Din pacate, in ultima perioada, au existat cateva conflicte pozitive de competenta generate de DIICOT cu parchetele de pe langa tribunale.
Palade: Despre volumul optim de activitate, se poate limita la numarul de rechizitorii? Ce criterii pot fi avute in vedere pt o baza reala?
Horodnicenu: Nu neaparat. Trebuie plecat de la natura dosarului. O evaluare ar trebui sa plece de la gradul de dificultate al dosarului, la activitatea fiecarui procuror.
Activitatea unui procuror desemnat pe macroinfractionalitate, sau pe trafic de droguri sau pe terorism, toate sunt domenii cronofage.
Palade: Care ar fi parametri?
Horodniceanu: Natura dosarului, numarul de persoane implicate, infractiunile comise, numarul de activitati efective pe care dosarul urmeaza sa le faca in perioada urmatoare, daca se vor dispune sau nu interceptari in dosarul respectiv.
Palade: Cu privire la vulnerabilitati pe macrocriminalitate financiare, o problema este intarzierea. Ce masuri veti lua pentru solutionarea operativa?
Horodniceanu: Trebuie identificate cauzele, urmeaza sa fie reaugumentate colectivele. Trebuie vazut daca cauzele intarzierii sunt obiective sau subiective.
Trebuie evaluat fiecare procuror cu dosarele pe care le are in lucru, daca este supraincarcat cu dosare, daca trebuie adusi alti procurori sau daca trebuie augumentat colectivul procurorului respectiv.
Dosarele respectiva vor fi vizate in mod special, cu fixarea de termene si de sanctiuni in cazul in care nu vor fi solutionate de timp.
Palade: Ati avut numeroase probleme de imagine provocate de persoanele din jur. Ce masuri veti lua pentru diminuarea scurgerilor de informatii care privesc procurorii si politistii ace lucreaza in dosare?
Horodniceanu: Am in vedere verificarea acestor persoane in special cu consultarea partenerilor traditionali ai DIICOT, si anume DNA si SRI. Persoanele care creaza asemenea vulnerabilitati trebuie indepartate din sistem. Voi intreba inclusiv colegii care lucreaza direct cu politistii respectivi. Un proiect pe termen mediu este crearea unui serviciu propriu de politie, precum cel pt DNA.
Intrebare: Indicati 3 calitati care va recomanda penru ocuparea acestei functii, plus 3 defecte.
Horodnicenu: cred ca unul dintre lucrurirle care ma recomansda este ca am o viata sociala foarte saraca. Am experienta manageriala de mai multi ani. Am dat dovada de responsabilitate.
Ca astepte negative, sunt nemultumit ca nu fac mult sport.
Tiberiu Nitu: Ce masuri s-ar impune pt un plus de eficienta al activitatii directiei?
Horodniceanu: Suplimentarea si unirea celor doua servicii, e la ST Bucuresti cu structura centrala, procurorii ar putea sa actioneze concertat.
Robert Cazanciuc: Putem vorba de o relationarea traditionala a gruparilor infractionale din Romania cu cele din strainatate?
Horodniceanu: Cred ca este o relationare ad-hoc. Cred ca colaborarea este una temporara.
Cazanciuc: Unde ar fi polii de corespondenta in Europa?
Horodniceanu: Avem poli de corespondenta in Italia, in Londra, in sudul Spaniei, si in Franta, in Italia pe trafic de persoane si infractiuni de influenta, in Marea Britanie pe trafic de persoane si infractiuni de talharie.
Intrebare: Vorbiti in proiect , in ceea ce priveste evaluarea magistratilor. Care sunt criteriile de evaluare a magistratilor, indicatorii, ce ar trebui schimbat si de catre cine?
Horodniceanu: CSM ar trebui sa faca aceasta schimbare. Criteriile sunt: calitatea actelor de justitie, cantitatea dosarelor, celeritatea cu care le rezolva...
Cred ca este foarte important sa evaluezi pe cineva nu neaparat pentru numarul de dosare ci si calitatea activitatii.
Intrebare: Care sunt limitele in care dvs in calitate de procuror sef puteti sa interveniti in cauze si in activitati de executie si care sunt dispozitiile legale?
Horodniceanu: Nu m-am referit la interventia in activitati de executie ci la faptul ca pot fixa termene. Ma limitez la verificarea celeritatii indeplinirii actului.
Intrebare: Care sunt partenerii DIICOT sub toate aspectele?
Horodniceanu: ANAF, Departamentul de operatiuni speciale, celelalte parchete, Inspectia Judiciara.
Haineala: Nu inteleg, cum intentioneaza un sef DIICOT sa influeteze organizarea sau activitatea altor institutii, cum spuneti la obiectivele mandatelor?
Horodniceanu: E vorba despre institutii din cadrul DIICOT.
Haineala: Care sunt aceste institutii din cadrul DIICOT, poate va referiti la structuri...
Horodniceanu: Din punct de vedere semantic, poate averti dreptate.
Haineala: Trebuie sa avem proprietatea cuvintelor.
Cine este Constantin Horodniceanu
Horodniceanu este procuror-sef al Serviciului Teritorial Iasi al DIICOT si are o vechime de 16 ani in functia de procuror, din care 6 ani in functii de conducere, relateaza Hotnews.
A fost procuror-sef al Biroului Teritorial Iasi - DIICOT, in perioada iunie 2006 - iunie 2009, respectiv procuror-sef al Serviciului Teritorial Iasi - DIICOT in perioada iunie 2012 - 2015.
De asemenea, a fost formator in cadrul Institutului National al Magistraturii in probleme de etica si deontologie profesionala a magistratului; formator in domeniul ascultarii copilului in cadrul procedurilor judiciare, precum si in domeniul protectiei victimelor infractiunilor de violenta si trafic de persoane.
A absolvit cursuri postuniversitare in domeniul dreptului penal, al eticii si deontologiei profesionale a magistratilor, protectiei victimelor infractiunilor de violenta si trafic de persoane, infractionalitatii informatice, consolidarii capacitatii sistemului judiciar din Romania de a face fata noilor provocari legislative si institutionale. A semnat mai multe articole de specialitate juridica.
