Pe aceeași temă
- Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta semnează un act de colaborare instituţională, aşa numitul „pact de coabitare”, prin care cei doi se angajează la respectarea unor principii şi valori comune, îşi stabilesc priorităţile în interes naţional, precum şi un cod de conduită. Unul dintre punctele esenţiale vizează independenţa justiţiei şi supremaţia legii, statul de drept. Numirea procurorilor şefi ocupă un loc distinct: „Introducerea unui proces transparent, de numire a Procurorului General şi a procurorului şef al DNA, care să presupună candidaturi deschise, criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie”. Se întâmpla la data de 12.12.2012, ora 22.50, după cum reiese din semnătura preşedintelui Traian Băsescu (http://www.presidency.ro/static/Acord_de_colaborare.pdf ). Actul a fost înmânat de către preşedintele României mai multor lideri europeni la un summit de la Bruxelles.
- Pe 22 ianuarie, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru anunţă că reia procedura de selecţie a procurorilor, dar precizează că aceasta se poate întinde pe durata a 135 de zile. Mona Pivniceru considera că primei proceduri “nu i s-a reproşat nimic, decât că a fost lipsită de transparenţă. Dacă transparenţă înseamnă prezenţa televiziunilor, o vom face aşa".
- Mona Pivniceru transmite, la 20 februarie, o invitaţie către prim-adjunctul procurorului general, procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT, procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, procurorilor şefi ai serviciilor teritoriale ale DNA şi DIICOT, în care le solicită, într-un termen de cinci zile, propunerea a 1 – 3 procurori care ar putea candida pentru ocuparea uneia dintre funcţiile de conducere ale Parchetului General, DNA şi DIICOT. La 25 martie urma să expire şi mandatul procurorului şef al DIICOT, iar delegarea lui Daniel Morar în fruntea DNA expira la data de 2 aprilie 2013, fără posibilitatea de a mai fi prelungită. Ministru Justiţiei anunţă că, după primirea propunerilor, va purta “discuţii cu fiecare dintre procurorii nominalizaţi, pentru a-i determina să se înscrie în procedura de selecţie”. Procedura este însă tergiverstă.
- Daniel Morar, care ocupa, prin delegaţie a Laurei Codruţa Kovesi, funcţia de procuror general interimar din octombrie 2012, îl delegă pe Codruţ Olaru procuror şef al DIICOT, începând cu 26 martie 2013, pentru o perioadă de şase luni.
- Pe 27 martie, Mona Pivniceru primeşte votul Parlamentului pentru un mandat de nouă ani de judecător la Curtea Constituţională şi demisionează din funcţia de ministru al Justiţiei. Preşedintele Băsescu declară că, în calitatea sa de ministru interimar la Justiţie, premierul Ponta îşi va asuma personal propunerile de procurori şefi. Procedura de numire nu mai evoluase deloc.
- Victor Ponta declară la Antena 3, pe 29 martie, că singurul nume pe care-l exclude în numirea procurorului şef al DNA este Daniel Morar. El a răspuns astfel unei întrebări ce o viza Laura Codruţa Kovesi. Aceasta fusese detaşată, în octombrie 2012, la Ministerul Afacerilor de Externe, pentru o perioadă de trei ani, într-o funcţie de Înalt reprezentant la Misiunea României la Bruxelles pe probleme privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie.
- Pe 2 aprilie, la România TV, Daniel Morar declară că i se pare „inadmisibil ca niciunul dintre numele vehiculate pentru şefia DNA să nu fie de la DNA. Vorbim de doamna Kovesi sau de cine o fi. Dacă DNA a progresat în aceşti ani, se datorează procurorilor DNA şi e normal ca în fruntea DNA să fie cineva care a activat în DNA. (...) Toată performanţa anti-corupţie se datorează procurorilor DNA şi judecătorilor, nimănui altcuiva, nici măcar procurorului general”. Morar susţine că viitorul şef al DNA trebuie să aibă expertiză şi performanţă anti-corupţie, însă "doamna Kovesi nu are aşa ceva, nu are un CV”. „Eu nu spun că nu poate să ocupe această funcţie, dar ideea e că trebuie să îi alegem pe cei care au făcut performanţă anti-corupţie la DNA. Nu mi se pare normal ca şef al DNA să fie altcineva decât un procuror al DNA. (...) În acest moment, pot să vorbesc pentru că nu am o miză personală, care am condus şapte ani şi jumătate DNA şi ştiu ce vorbesc", a explicat Daniel Morar, adăugând că în fruntea DIICOT trebuie să fie cineva cu experienţă în crima organizată, iar la Parchetul General "oricine". ",” (http://www.revista22.ro/daniel-morar-kovesi-nu-are-expertiza-sa-conduca-dna-24117.html)
- La sfârşitul zilei de 2 aprilie, după ce anunţase că va respecta criteriile de profesionalism şi transparenţă în selecţia şefilor de Parchete, aşa cum convenise în aceeaşi zi cu secţia de procurori a CSM şi cum recomandase Comisia Europeană, Victor Ponta a trimis brusc la CSM propunerile pentru funcţiile de conducere în Parchetul General, DNA şi DIICOT: Tiberiu Niţu - procuror general; Laura Codruţa Kovesi – procuror şef DNA; Alina Bica, procuror şef DIICOT; Bogdan Licu - prim adjunct al procurorului general; Codruţ Olaru- adjunct al procurorului general; Georgiana Hosu, procuror şef - adjunct la DIICOT.
- Comisia Europeană anunţă că a luat act de nominalizările lui Victor Ponta pentru conducerea Parchetelor, că susţine, în continuare, necesitatea unei selecţii pe criterii de competenţă şi transparenţă, dar aşteaptă decizia CSM.
- Peste 90 de procurori DNA semnează o petiţie prin care protestează faţă de procedura desfăşurată pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al DNA. Petiţia este postată pe site-ul DNA pe 3 aprilie, ziua în care se confirmă oficial opţiunile lui Victor Ponta.
- Traian Băsescu: „Nu partidele numesc procurorii, nu procurorii decid nominalizările ”. A fost declaraţia preşedintelui României din ziua de 4 aprilie cand, într-o conferinţă de presă, a recunoscut că el şi-a dorit asumarea răspunderii de către ministrul Justiţiei a propunerilor pentru funcţiile de procurori şefi. Traian Băsescu a afirmat că procedura Monei Pivniceru „nu a fost transparentă”, ci a fost „o procedură ascunsă, necunoscută public, în spatele căreia ne puteam ascunde în viitor pentru eşec”. Băsescu s-a pronunţat „împotriva ascunderii celui responsabil să propună sub aparenţa unui concurs”, aceasta fiind motivaţia sa pentru asumarea răspunderii de către ministrul Justiţiei a propunerilor trimise către CSM, care „analizează şi va decide”. (aici) Președintele Băsescu a declarat: ”Voi continua să protejez justiţia, fie că vorbim de parchete, de instanţe, de ingerinţa politicului. Sper ca trendul bun, a început să se mişte activitatea Parcheteler, sper că acest trend va continua. Numirile pe care le-a făcut primul ministru, nu-mi dau niciun motiv să cred că vor fi schimbări în trendul crescător de rezolvare a problemelor care ţin de justiţie. (…)Avem aproape un an de când procurori delegaţi, la rândul lor, delegă. Practic, tot sistemul de conducere al Ministerul Public este afectat de o consistentă instabilitate. Lipsa unor conduceri stabile pe toate palierele Ministerului Public este riscantă şi decredibilizează sistemul în interiorul lui. Este dificil să lucrezi cu şefi care ei înşişi sunt delegaţi, care ei înşişi au terminat mandatele demult. Avem nevoie de stabilitate. Ceea ce am stabilit cu ministrul Justiţiei sunt legate şi de o anumită strategie. Ideea a fost să încercăm să numim câteva funcţii importante, după care să lăsăm celor numiţi să facă propuneri către Ministerul Justiţiei, să fie această colaborare pentru cei subordonaţi lor” (v. live textul declarației de la Palatul Cotroceni:
- La 5 aprilie, în ziua următoare declarației lui Traian Băsescu, Daniel Morar anunță o declarație la sediul Parchetului General în care își face publică demisia din funcția de procuror general adjunct interimar. ”Am aflat că sunt pe cale să generez o mare problemă constituţională, să declanşez un conflict între puterile statului. Pare un lucru serios şi nu vreau să fac asta. Acesta este motivul pentru care am decis să pun capăt carierei mele în fruntea Ministerului Public, nu înainte de a vă spune că ceea ce au făcut procurorii DNA în această perioadă a fost un lucru extraordinar, că ceea ce au făcut judecătorii care au instrumentat dosarele noastre, de la toate instanţele, a fost, de asemenea, un lucru extraordinar, pentru care eu le sunt profund rcunoscător", a spus Daniel Morar. El a precizat că a venit în fruntea Ministerului Public pentru a rezolva problemele, nu pentru a crea altele, de aceea a decis să plece. "În momentul în care cei mai importanţi oameni din statul român, atât premierul Victor Ponta, cât şi preşedintele Traian Băsescu îţi spun că e o problemă mare de constituţionalitate şi îţi spun ţie, lui Morar, că rămânând acolo împiedici numirile în Ministerul Public sau că eşti o problemă pentru sistem, trebuie să pleci. Eu am venit aici să rezolv probleme, şi nu să creez unele. Prin urmare, o să solicit CSM să revoce, să înceteze detaşarea mea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte în funcţia de prim adjunct al procurorului general", a declarat Daniel Morar, subliniind că nu are nicio îndoială cu privire la legalitatea procedurii de detaşare a sa în fruntea Ministrului Public. "În această mare de incertitudini, e o singură certitudine: Oricine, nu Daniel Morar", a declarat el, explicând astfel și de ce a decis să nu se înscrie în procedura pentru desemnarea procurorului general. "Am renunțat. Singura mea miză a rămas aceea ca în fruntea DNA să fie cei mai buni oameni, nu cei buni, nu cei medii, pentru că oamenii buni, medii realizează lucruri medii și bune, doar oamenii foarte buni fac diferența. În această notă, cheie, trebuie înțeleasă declarația mea din această săptămână", a precizat Daniel Morar. (http://stiri.tvr.ro/daniel-morar-voi-cere-csm-sa-revoce-detasarea-mea-din-fruntea-parchetului-general_29026.html)
- După demisia lui Daniel Morar, a părut clară o înțelegere între premierul Victor Ponta și președinte, iar reacțiile de dezamăgire din tabăra susținătorilor lui Traian Băsescu au fost dure, șeful statului fiind acuzat de trădare a lui Daniel Morar, pe care l-a trecut pe linie moartă la Curtea Constituțională. 6 apr (http://www.revista22.ro/traian-basescu-contestat-dur-de-ziari537tii-care-lau-sus539inut-la-referendum-basescu-a-intrat-n-tabara-celor-care-ne-vor-afara-din-ue-24314.html)
- CSM organizează audierea candidaţilor propuşi de Victor Ponta pentru funcţiile de conducere în Parchete, în două zile consecutiv, publică pe site proiectele lor manageriale şi transmite on line şedinţele. Tiberiu Niţu a fost audiat în prima zi, Laura Codruţa Kovesi şi Alina Bica în ziua următoare. Toate propunerile au primit aviz pozitiv din partea CSM, surpriza venind în privinţa procurorului Tiberiu Niţu, care fusese desfiinţat în motivarea de respingere dată cu câteva luni în urmă, de data aceasta CSM declarându-se mulţumit de prezentare.
