Pe aceeași temă
Apoi, MS ar fi trebuit să ştie (şi să se pregătească din timp) că, oricărei reforme, un segment important i se va opune - în cazul de faţă, medici, personal spitalicesc, oameni speriaţi. Era firesc să sară ca arşi politicienii opoziţiei. Era de aşteptat ca presa ostilă să multiplice şi să îngroaşe până la nebunie o măsură aruncată în lume în chip de nebuloasă. Tocmai de aceea, reforma spitalelor trebuia atent pregătită. (În Polonia, invocată des ca ţara care nu a fost atinsă de criză, terapia de şoc de la începutul anilor ′90, cunoscută României abia acum, a inclus un program de informare constant şi minuţios: ministrul Muncii de atunci, Jacek Kuroń, apărea continuu la televizor, împărţind explicaţii - „supa săracilor“ - despre ce măsuri va lua, de ce şi cât de greu le va fi oamenilor.)
În România, ministrul Cseke s-a mulţumit să pună ceva pe site, să mormăie sumar în presă şi, când scandalul a izbucnit, pe 1 aprilie, ce lipsă de inspiraţie!, s-a ascuns literalmente, lăsându-ne să vedem la televizor scene barbare cu nou-născuţi scoşi în stradă, oameni morţi, urlete şi ţipete ale unor nefericiţi ai soartei care se pomeneau că mai primesc, ca din senin, încă o lovitură. Mortală. Cseke nu e medic, e jurist. Şi nu inspiră, vai!, nicio încredere. Asta se pare că ştie şi el: l-a trimis pe Raed Arafat să răspundă imensului scandal pe care l-a declanşat din biroul lui ministerial, unde probabil că mai mormăie şi acum ceva.
Citeste si despre: Ministerul Sanatatii, spitale, comasare, Raed Arafat, SMURD.
