Pe aceeași temă
Dacă omul nu ar fi ministru de Interne exact acum, când pe străzi bântuie vandalii scăpaţi din cuşca stadioanelor, Nota ZERO ar fi fost meritată de Emil Boc. Pentru întreaga sa carieră de premier prea supus preşedintelui.
Paraşutat în peisajul devastat al Bucureştiului din stratosferă, Traian Igaş ne-a explicat, în româna-i de bacalaureat luat în floarea vârstei, cum devine chestia cu jandarmii şi huliganii. „Apreciez activitatea jandarmilor la nivel naţional, care ieri au asigurat ordinea şi liniştea publică.“ Linişte şi ordine o fi fost acolo unde a dormit dus ministrul, pentru că în Bucureşti au pocnit petarde şi cockteiluri Molotov, ca atunci când puterea absentează de la manete şi stăpân e haosul. Iar la manetele Internelor ar fi fost să fie Igaş, ministrul care ne spune senin că protestarii n-au avut autorizaţie decât la Iaşi. Şi care aruncă responsabilitatea pe cei „care invită anumite grupări, anumite găşti de cartier să participe la aceste proteste“. Dar a cui e vina că aceste grupări, anunţate cu surle şi trâmbiţe pe toate televiziunile, site-urile, facebook-urile şi virtualele posibile şi imposibile, au fost lăsate în piaţă? Răspunsul e o necunoscută la fel de mare ca şi cocoţarea lui Igaş în scaunul Internelor. Sau ar fi, dacă nu ar exista relaţia ministrului cu Gheorghiţă Falcă şi a lui Falcă G. cu preşedintele.
Culant şi responsabil, Traian Igaş îi invită pe toţi cei care intenţionează „să participe la o manifestare neautorizată să se manifeste ca cetăţeni de bună-credinţă“. Adică, îi invită să încalce legea. Apelul a avut ecou. În Piaţa Universităţii s-au strâns deja şi probabil se vor mai strânge şi în zilele următoare demonstranţii neautorizaţi. Cât despre „cetăţenii de bună-credinţă“, ar putea s-o ia pe cocoaşă sau o piatră în cap de la cei de rea-credinţă. Vorba unei pancarde: „jandarmii e cu noi“.
