Pe aceeași temă
Se acordă VIORICĂI COSTINIU, preşedinta de onoare a Asociaţiei Magistraţilor.
Cum în această săptămână candidaţii la „nota zero“ se calcă pe picioare, fără să mai poată fi încăpuţi de această mică rubrică, am decis să-l tragem la sorţi pe titularul de astăzi. Este o titulară. Viorica Costiniu, preşedinta de onoare (?) a Asociaţiei Magistraţilor. Aşadar, hazardul a făcut ca trofeul să fie smuls de d-na Costiniu din mâinile altor doamne, Ridzi de pildă, mulţumind neruşinării parlamentului care o ţine încă departe de sala de judecată. Sau Udrea, pentru care Monica Macovei şi Cristian Preda sunt un fel de încurcă-lume în partidul ei. Sau Mircea Geoană, care şi-a sărbătorit un an de la înfrângere printr-o altă boacănă, fiind bătut acum nu doar de soartă/soacră, dar şi de partid. Candidat mai era şi ministrul Funeriu, acest tânăr politician zis occidental, pentru care manevra de la BCU în favoarea colegei Mireille, ca şi enervarea faţă de tupeul unora de la TVR de a-l pune în Jurnal după preşedintele ţării, sunt numai bune de un mare ZERO. Ş.a.
Să-i dăm însă d-nei Costiniu dreptul pe care sorţii i l-au adjudecat. A apărut recent într-o emisiune TV la BBC, pardon, Realitatea, şi a înfierat politicul care continuă să influenţeze şi să preseze justiţia. Asta după ce, ne amintim, votase decisiv pentru eliberarea din arest a lui SOV, acuzat de favorizarea infractorului Popa. Şi, mai ales, după ce soţul ei, Florin Costiniu, judecător la Înalta Curte, fusese dat în vileag, cu legături necurate în dosarul lui Cătălin Voicu. S-ar putea ca d-na Costiniu să ştie bine ce spune, să ştie chiar din casă cum e cu influenţarea justiţiei de către politic, pentru că amicul Voicu, aspirant fără noroc la harapnicul Internelor, nu era un biet călugăr budist, ci ditamai senatorul. „În primul rând, cred că la Cotroceni va fi cineva care să-i explice preşedintelui Băsescu că mai există judecători la Bucureşti şi că nu noi suntem valul care trece.“ Dar cine? Pentru că, dacă nici marea trecere nu-i ia pe asemenea judecători, atunci nu doar adio, Schenghen, ci adio, viaţă!
