ANALIZA 22. Un referendum pentru banii altora

Alexandru Lazescu 06.07.2015

De același autor

"Problema comunismului e că la un moment dat se termină banii altora." (Margaret Thatcher)

 

    Așadar în Grecia s-a votat la referendum așa cum și-a dorit premierul Alexis Tsipras și colegii săi din Syriza. Adica NU. Referendumul în sine a fost în realitate o farsă. Tsipras le-a spus grecilor că un NU nu va scoate țara din zona Euro ci, din contra, îi va permite să obțină concesii de la creditorii care, în opinia sa, au declanșat o adevărată campanie de teroare și șantaj la adresa lor. În paranteză fie spus acești creditori "lacomi", "haini", care vor să umilească poporul grec nu sunt nimeni alții decît cei vreo 250 de milioane de cetățeni europeni de zona euro care le-au acoperit, din bani publici, cam 90 de procente din datoria totală de 320 miliarde de euro. Este clar că Tsipras a obținut într-adevăr o victorie simbolică, un rezultat mult mai categoric decît se aștepta chiar Syriza. Chiar dacă se va dovedi în final că va fi una împotriva intereselor fundamentale ale grecilor și chiar a europenilor în ansamblu.

 

    Exasperată de atitudinea imprevizibilă și neprofesionistă a reprezentanților guvernului de la Atena în cursul negocierilor, Christine Lagarde, directorul FMI, a declarat la un moment dat că pentru a putea ajunge la un acord final ar trebui ca la masa de discuții să ai de a face cu adulți. Ei bine, e adevărat că guvernul Syriza nu prea a dat semne că știe cum să guverneze. În fapt, de cînd a venit la putere, în urmă cu cinci luni, a reușit să facă praf cam tot ceea ce s-a realizat, cu mari eforturi și sacrificii înainte, în materie de echilibre financiare. Țara intrase chiar pe creștere economică. Acum, la jumătatea anului, se estimează o recesiune severă, între 4 și 5 procente. Însă, prin compensație, ca un adevărat comunist, Alexis Tsipras s-a dovedit a fi un mare maestru în materie de manipulare. A vorbit despre demnitatea grecilor, despre lupta crîncenă între democrație și terorismul creditorilor. Vorbind frust, a reușit de o manieră remarcabilă să-și "prostească" literalmente conaționalii, spunîndu-le că vor primii bani în continuare, o bună parte din datoria veche le va fi ștearsă, fără a face nici un fel de reforme. Cu alte cuvinte, bugetarii vor rămîne la fel de mulți ca și pînă acum (în fapt s-au mai făcut angajări chiar și în ultima săptămînă, cînd băncile erau închise!) și, în general, întregul sistem instituțional ineficient si corupt va rămîne la locul său.

 

    Și în România, după ce comuniștii au preluat puterea, guvernanții au făcut tot felul de "cadouri" în baza celor confiscate de la "burjui", moșieri și chiaburi. Însă, evident, banii s-au terminat repede. La fel ca și fericirea promisă. În acest moment, Tsipras și colegii săi speră că rezultatul referendumului îi va permite să forțeze mîna "burjuilor" din Europa să acopere în continuare notele de plată venite de la Atena fără a-i mai agasa cu tot felul de solicitări de reforme. Sigur, argumentele lui Tsipras care vorbesc despre democrație si demnitate sunt ridicole dacă le dezbrăcăm de cămașa ideologică. Pe acest gen de logică poate veni oricine a împrumutat bani și i-a risipit, de exemplu pentru a-și crește nivelul de trai, să spună băncilor sau ANAF-ului (care îi cere să-și plătească impozite) că îi încalcă demnitatea atunci cînd îi cere să-și plătească datoriile. Eventual, le poate spune creditorilor că împreună cu alți cetățeni aflați în aceeași situație, au făcut un mic referendum și au decis că nu vor mai accepta "terorismul" acestora.

 

    E greu de anticipat ce se va întîmpla de luni încolo. Liderii europeni sunt în fața unei dileme majore. Dacă cedează în fața presiunilor guvernului Syriza ar putea pune în mișcare un întreg val populist, mai ales în țările vulnerabile din sudul continentului. Dacă rămîn pe poziție atunci vor fi acuzați de o pleiadă întreagă de politicieni, jurnaliști și intelectuali de stînga că umilesc și nenorocesc poporul grec. Trebuie spus că, de regulă, ultimii nu spun niciodată de unde ar trebui luați banii. Rămîn în sfera principiilor și a solidarității sociale. Oricum, o intervenție post-referendum a lui Martin Schulz, președintele Parlamentului European, pare să dea unele indicii privitoare la ce va urma. Pe de o parte Grecia va primi ajutoare umanitare pentru categoriile de populație vulnerabile. Ceea ce, trebuie să recunoaștem, nu e deloc măgulitor pentru un membru UE!  Dar, pe de alta, e foarte probabil ca negocierile să nu fie, așa cum speră Tsipras, altfel decît cele din trecut. Cu observația că ultima săptămînă, cu retorica extrem de agresivă adoptată de Syriza la adresa instituțiilor europene, inclusiv de către primul ministru, va afecta din start o atmosferă oricum tensionată.

 

    Din punct de vedere tehnic, BCE (Banca Centrală Europeană) nu are nici un motiv să realimenteze cu euro băncile grecești (cărora le-a dat pînă acum în total deja 89 miliarde euro, 30 miliarde doar din februarie 2015!). Asta înseamnă că băncile din Grecia vor rămîne închise și economia blocată. Dar chiar dacă BCE va reîncepe să injecteze bani, în cantități limitate, în sistemul bancar grecesc, în ciuda oricăror norme prudențiale, negocierea unui nou acord va dura și, spun economiștii, condițiile vor fi și mai dure pentru că între timp situația s-a deteriorat semnificativ.

 

    De fapt, problema în acest moment nu este atît cum va arăta un eventual acord, ci dacă se va mai ajunge la unul. Pentru că între timp este foarte posibil ca Atena să fie obligată să iasă singură din zona euro revenind la drahmă. Trecînd în revistă opțiunile, Vicky Price, autoarea volumului "Greconomics", declara într-un interviu pentru BBC, că Grecia se îndreaptă fie către o schimbare politică, în momentul cînd oamenii vor realiza că multe din promisiunile făcute de Tsipras sunt pure fantezii (ceea ce ar permite și o schimbare în bine a climatului negocierilor), fie către o revenire la drahmă.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22