Apple, Irlanda și eurosocialismul bruxellez

Bruxellesul cere Apple să returneze Irlandei peste 14 miliarde de dolari, calculând retroactiv pentru 25 de ani.

Alexandru Lazescu 06.09.2016

De același autor

 

Puțini se îndoiesc că decizia Comisiei Eu­ro­pene de a cere Apple să plătească re­tro­ac­tiv Irlandei peste 14 miliarde de dolari (ca­re ar putea ajunge la 19 miliarde, după apli­carea unor dobânzi) nu are puternice co­notații po­litice, deși Mar­grethe Ves­ta­ger, co­misarul european pen­tru Com­pe­tiție, a ținut să de­clare, în repetate rânduri, că e doar una pur tehnică. În fapt, in­diferent de atri­bu­tele aso­ciate aces­teia, con­secințele vor fi une­le ma­jore, in­clu­siv în plan geopolitic: sti­mularea ten­­siunilor intra­comunitare și a celor din­tre Uniunea Eu­ropeană și statele mem­bre, stimularea curentelor eurosceptice pe continent, pre­cum și a celor izolaționiste și deteriorarea relațiilor transatlantice. Ul­timul aspect pa­re însă să îngrijoreze mai ales Estul Eu­ro­pei. Pentru că destui lideri politici euro­peni și oficiali din Vest se pare că chiar asta vor, mai ales după Brexit, preferând să renunțe la umbrela de pro­tecție ame­ricană în favoarea unui aran­jament de se­curitate cu Rusia, principalul beneficiar al acestor tensiuni. În plus, se nasc serioase semne de întrebare cu pri­vire la efectele asupra atractivității în vii­tor a Europei ca spațiu de investiții.

 

Cazul în sine se bazează pe interpretarea Comisiei Europene, care consideră fa­ci­litățile fiscale oferite de guvernul de la Dublin drept ajutor de stat. În consecință, Bruxellesul cere Apple să returneze suma uriașă menționată mai sus la care a ajuns luând în calcul retroactiv 25 de ani, atâția câți s-au scurs de la semnarea primului acord între corporația americană și Ir­lan­da. Paradoxul situației e acela că guvernul de la Dublin, care în principiu ar trebui să se bucure de un cadou atât de generos (su­ma acoperă întregul buget de sănătate al țării pe un an), a decis vineri să conteste în justiție, împreună cu Apple, decizia CE. Cu alte cuvinte, irlandezii spun „mul­țu­mim frumos, nu vrem ba­nii și vom ataca decizia la Curtea Europeană de Jus­tiție“. Ceea ce ne aduce aminte de bancul cu bă­trâ­nica pe care niște tineri au ajutat-o să treacă stra­da, deși ea nu voia să o fa­că... Spre deosebire de bi­rocrații etatiști de la Bru­xel­les, gu­vernul de la Dublin spu­ne că a reduce discuția doar la felul în care este taxat profitul e o viziune eco­nomică mioapă. Apple a creat în Ir­lan­da peste 6.000 de locuri de muncă și a plă­tit TVA de 20 procente la sume consi­de­ra­bile. În plus, în jurul acestor mari cor­po­rații gravitează multe alte companii mici și mij­locii autohtone care le vând acestora pro­duse sau servicii.

 

Unele publicații au dezvăluit că în spatele deciziei luate de d-na Vestager se află po­liticieni și structuri de afaceri influente din capitale europene importante, în pri­mul rând din Berlin și Paris. De altfel, sunt evidente tranșeele atât din Europa, cât și cele transatlantice. În timp ce mi­nistrul de Finanțe francez, Michel Sapin, ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, și Austria au felicitat Comisia pen­tru decizia luată, Marea Britanie a fost re­zervată. Ceea ce s-a întâmplat îi face pe partizanii Brexit-ului să spună că Regatul Unit a luat decizia corectă atunci când a de­cis să părăsească o structură ins­ti­tu­țio­nală (UE) care se comportă tot mai in­tru­ziv în raport cu statele membre. Și, sem­nificativ, chiar unii dintre cei care au fost împotriva Brexit-ului ajung să-și schimbe părerea. Însă și mai importante sunt reac­țiile de pe celălalt mal al Atlanticului. Paul Ryan, speakerul Camerei Reprezen­tan­ți­lor, a declarat că „a penaliza o companie cu o taxă enormă, după 25 de ani de la sem­narea acordului, este formula sigură de impredictibilitate și taxare exagerată care minează crearea de locuri de mun­că și distruge oportunitățile“. O opinie împărtășită chiar și de fostul comisar eu­ropean pentru Competiție, Neelie Kroes, care, într-un articol publicat în The Guar­dian, critica în principal retroactivitatea măsurii: „nu poți schimba regulile prin­tr-o reglementare privind ajutorul de stat, după care să vii și să soliciți re­troactiv taxe în baza acesteia“. Iar Tre­zo­reria Statelor Unite a caracterizat abor­darea Bruxellesului drept „periculoasă“ și a avertizat că Washingtonul va recurge la contramăsuri, în cazul în care se continuă în viitor pe același curs. În orice caz, nu se putea găsi un moment mai nepotrivit pen­tru deteriorarea relațiilor transa­tlan­tice, în condițiile climatului precar de se­curitate de pe continent din cauza Rusiei, Ucrainei sau situației din Turcia.

 

Oficialii europeni se apără spunând că nu fac decât să aplice regulile. Care trebuie res­pectate, nu-i așa, indiferent de con­se­cințe. E însă multă ipocrizie la mijloc. Când e vorba de statele mari, de pildă, atunci când Franța a depășit plafonul de deficit stabilit, nu s-a luat nicio măsură pu­nitivă. La fel, când prevederile acor­dului de la Dublin privind zona Schengen nu au fost respectate în cazul fluxului de refugiați, Comisia Europeană nu a în­drăz­nit să-i ceară socoteală d-nei Merkel. Do­uă sunt în realitate motivele profunde ca­re au stat la baza acestei deciziei refe­ri­toare la Apple: 1) în primul rând, un rol important îl joacă puternicele curente an­tiamericane din Vestul Europei (nu în­tâm­plător, cam în același timp, atât preșe­din­tele Hollan­de, cât și vicecancelarul ger­man, Sigmar Gabriel, au declarat că acor­dul TIPP de cooperare transatlantică e practic „mort“, dând vina pe americani), am­plificate de frustrările majore față de faptul că Europa nu a fost în stare să producă, ca Statele Unite, lideri globali în noile tehnologii (de aceea și sunt cu pre­dilecție „vânate“ de anchetele CE com­pa­nii ca Amazon, Goo­gle, Facebook, Mi­cro­soft etc.); 2) în al doi­lea rând, guvernele europene, confruntate cu deficite publice record, din cauza unor tot mai puțin sus­tenabile programe socia­le, văd în taxarea mai agresivă a corpo­ra­țiilor multinaționale o salvatoare sursă de bani. Cu un bene­fi­ciu suplimentar: măsuri anticorporatiste sunt în general bine vă­zu­te de opinia pu­blică.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22