De același autor
Mulți, și la noi, și în afară, fie ignoră, fie consideră că tot ceea ce aud despre chestiuni precum corectitudinea politică, zecile de identități de gen, politicile Green Deal sunt mai degrabă niște mofturi academice. Nu ar trebui să o facă. Politicile inspirate de această agendă radicală progresistă ne vor afecta în ritm accelerat viața de zi cu zi. De pildă în Scoția, guvernul partidului naționalist SNP urmează să introducă o legislație în baza căreia proprietarii de locuințe riscă să fie blocați de la vânzarea acestora dacă nu înlocuiesc boilerele pe gaz cu pompe de căldură, care costă în medie de patru ori mai mult. Și la noi, propunerile Băncii Mondiale, de altfel în acord cu prevederile din PNRR, recomandă, pentru descurajarea utilizării de combustibili fosili, creșteri substanțiale ale prețului combustibililor (50% la benzină, 65% la motorină, 32% la gaze naturale).
Iar o întâmplare recentă din Marea Britanie ne avertizează că un comportament public „neadecvat” (opinii neconforme cu cele oficiale) pot duce la închiderea contului tău din bănci. Anul trecut, Asociația bancherilor canadieni a suspendat deja, la ordinul premierului Justin Trudeau, conturile bancare asociate protestului șoferilor de TIR-uri împotriva carantinei extinse instituite. Iar companiile de asigurări au suspendat valabilitatea asigurărilor auto ale protestatarilor. În timp ce în Marea Britanie, în septembrie anul trecut, în urma plângerilor unor activiști transgenderi, PayPal a închis contul Free Speech Union, o organizație care îi apără pe criticii politicilor de gen din spațiul academic și pe persoanele care și-au pierdut locul de muncă din cauza opiniilor lor.
În iunie 2023, fostului europarlamentar și lider al UKIP, Nigel Farage, i-au fost închise conturile personale și de afaceri de către banca londoneză Coutts, o bancă privată britanică exclusivistă, fondată în 1692, a opta cea mai veche din lume, care în prezent face parte din NatWest Group. După ce a depus o cerere în baza legii accesului la informație, Farage a obținut un document intern de 40 de pagini al băncii care conținea un proces-verbal al unei ședințe a Comitetului de Risc Reputațional al băncii, din noiembrie 2022, în care se recomanda închiderea conturilor sale bancare, deși se recunoștea că, din punct de vedere financiar, „contribuția economică a contului său este acum suficientă pentru a fi păstrată pe bază comercială”. Nigel Farage era descris ca fiind un „escroc nesincer” care promova „opinii xenofobe, șoviniste și rasiste”, se spunea că „opiniile sale erau în contradicție cu poziția noastră ca organizație incluzivă”, că are declarații publice controversate „de prost-gust și din ce în ce mai departe de societate, în general”, „comentariile și comportamentul său nealiniindu-se cu scopul și valorile băncii”. Printre elementele care au contribuit la decizie au fost campania pro-Brexit a lui Nigel Farage și relațiile sale cordiale cu Donald Trump și Novak Djokovici.
Dincolo de faptul că este mai mult decât discutabil dacă o bancă poate să aprecieze în ce măsură opiniile și convingerile cuiva sunt „departe de cele ale societății, în general”, o afirmație în sine extrem de arogantă, este o astfel de judecată treaba unei bănci? se întreabă cotidianul Telegraph într-un editorial pe această temă. Decizia luată este cu atât mai greu de justificat în condițiile în care cel mai mare acționar al grupului NatWest Group este guvernul britanic, care deține în prezent 39% din acțiuni, după ce a cheltuit 45 de miliarde de lire sterline pentru salvarea grupului bancar, în 2008. În afară de asta, este de-a dreptul amuzant să excluzi pe cineva pe motiv de „incluziune”.
Lordul Peter Cruddas, directorul executiv al CMC Markets, a declarat pentru același cotidian că „este total greșit ca o bancă sau orice companie – în special una publică și deținută parțial de stat – să excludă pe cineva pentru că «valorile» acestuia nu se aliniază cu ale lor sau cu «scopul» lor”. „Este, cred eu, foarte sinistră. Deschide ușa către crearea de către întreprinderi a unui mediu distopic orwellian și crearea unei poliții a gândirii în care toată lumea trebuie să se alinieze acestui «mesaj».”
Astfel de motivații devin nu doar problematice, ci și ipocrite, având în vedere că banca privată Coutts a avut legături cu numeroase figuri controversate. Chiar The Guardian, care acum nu a apărut deloc deranjat de situație, dezvăluia în 2017 o masivă operațiune de spălare de bani rusești prin intermediul băncilor britanice, inclusiv Coutts, în valoare totală de aproape 740 de milioane de dolari, în care au fost implicați oligarhi, bancheri din Moscova și oficiali FSB.
Publicarea de către Telegraph a documentului intern al băncii Coutts despre Nigel Farage a declanșat o adevărată avalanșă de reacții la nivel politic în Marea Britanie. Suella Braverman, ministru de interne al Regatului Unit, a declarat pe Twitter că „Scandalul Coutts expune natura sinistră a unei mari părți a industriei diversității, echității [sic] și incluziunii” și și-a declarat intenția de a revizui politicile la nivelul ministerului pentru companiile din domeniul sectorului public. Separat, ministrul trezoreriei a lăsat să se înțeleagă că licențele băncilor ar putea fi amenințate dacă acestea închid conturile clienților, care nu fac altceva decât să își exercite dreptul legal la libertatea de exprimare. Până și de la laburiști Jess Phillips, ministrul de interne din umbră, a declarat că, deși nu-l agreează câtuși de puțin pe Nigel Farage „nu se simte deloc confortabil cu ideea că poți decide pe baza faptului că oamenii au opinii neconvenabile”.
Scandalul Nigel Farage – Coutts este însă departe de a fi unul singular, iar reverberațiile sale au atins nu doar întregul sector bancar, ci și mediul corporatist în ansamblul său, un mediu care la vârf a devenit un promotor al capitalismului „woke”.
Multe dintre corporații au ajuns să fie conduse de birocrați mai degrabă mediocri, care par mai interesați, cel puțin declarativ, „să remodeleze lumea” decât de succesul în afaceri al acestor corporații. „Oricine lucrează într-un mediu corporatist”, scrie The Spectator, „este prea familiarizat cu nesfârșitele comunicări interne care stabilesc modul acceptabil în care lucrătorii ar trebui să abordeze probleme complexe legate de persoanele LGBTQIA+ sau de utilizarea pronumelor, sau de sănătatea mintală, sau de importanța respectării drepturilor bătrânilor indigeni, sau de formele de privilegii, sau de patriarhat, sau de microagresiuni, sau de ierarhia nemulțumirilor intersecționale, de la feminism la religie și până la forma corpului. Nu mai este deloc suficient doar să-ți faci bine treaba”. Unele corporații o fac din proprie inițiativă, altele, sub presiunea marilor trusturi de investiții ca BlackRock, care gestionează un fond de 10 trilioane de dolari și, sub președinția lui Larry Fink, promovează agresiv așa-numita Agendă ESG, care dă prioritate unor astfel de demersuri ideologice în dauna acționarilor.
Fenomenul este descris de Vivek Ramaswamy, un tânăr antreprenor de succes, cu studii la Harvard și Yale, și un foarte interesant candidat la nominalizarea republicană pentru alegerile prezidențiale din 2024 (în prezent se află pe locul al treilea în sondaje, după Donald Trump și Ron DeSantis) în volumul Woke, Inc. El vorbește despre așa-numitul „Stakeholder capitalism”, promovat de elitele de la Davos, care „face promisiuni roz cu privire la o lume mai bună, mai diversă și mai prietenoasă cu mediul înconjurător”, scrie Ramaswamy, „dar, în realitate, această ideologie ne răpește banii, vocea și identitatea”.
De pildă, de acum demisionara Alison Rose, care anul trecut a încasat 5,25 milioane de lire sterline, anunța la preluarea funcției de CEO că lupta pentru combaterea schimbărilor climatice urma să fie un pilon central al mandatului său la conducerea NatWest. Iar imediat după discurs, banca a oprit noile împrumuturi pentru extracția de petrol și gaze. În același timp, ea s-a declarat o „susținătoare pasionată a diversității”, ceea ce s-a evidențiat în politicile băncii pentru angajați, care, de exemplu, pot să se identifice ca bărbați și femei în zile diferite. Au fost oferite gratuit lănțișoare cu două fețe personalului care se identifică ca fiind non-binar, astfel încât să poată alterna între diferite identități. De asemenea, NatWest a plătit pentru ca personalul transsexual să beneficieze de tratament hormonal.
În bună măsură imaginea noastră despre corporații, capitalism, economie de piață este distorsionată. Marile corporații sunt conduse acum de tehnocrați ale căror soartă și succes în carieră, care se traduce prin salarii și bonusuri de șapte sau opt cifre, nu depind de acționarii finali, ci de cei care manevrează gigantice fonduri de investiții, ca BlackRock, și nu au neapărat legătură cu rezultatele financiare (exceptând situațiile cu adevărat dezastruoase), ci de abilitatea de a naviga în interiorul rețelelor economice și politice clientelare. Pentru a-și legitima salariile uriașe pe care le primesc și pentru a evita criticile din exterior, ei cred că modalitatea cea mai eficientă este aceea de a-și declara sprijinul pentru obiective „înalte”, ecologice sau „incluzive din punct de vedere social”, în spațiul public și în conversațiile de la petreceri cu membrii elitelor culturale. O atitudine câștigătoare, până acum. Atunci când se iau deciziile, „semnalizarea virtuții” bate adesea criteriile legate de competență.
Numai că, iată, scandalul Farage, dar și altele, de peste Ocean, precum campania publicitară pentru berea Bud Light, care îl utilizează pe activistul transsexual Dylan Mulvaney, sau o reclamă la fel de controversată pentru produsele Gillette, care a avut în centru combaterea „masculinității toxice”, au provocat revolte în public. Este posibil să asistăm la primul pas într-o contrarevoluție mult mai amplă, o ripostă la adresa agendei ideologice extreme agresive adoptate în mediul politic și în cel de afaceri.
„Fără să-și dea seama, Alison Rose va intra în istorie ca persoana care a oferit grupurilor și indivizilor cu gândire democratică o șansă de luptă pentru a inversa deriva terifiantă către o agendă chineză de credit social”, scria pe Twitter profesorul Tom Gallagher, autorul volumului Europe's Leadership Famine – Portraits of defiance and decay 1950-2022, apărut recent. „Dacă băncile puternice ar deveni arbitri morali capabili să sancționeze indivizii pentru «gândirea greșită» (făcându-i, de fapt, non-cetățeni), ar fi o inversare a traiectoriei istoriei britanice din ultima mie de ani”.
