Curaj, complicele Sistemului

Ministrul Curaj este un maestru al disimularii si al plimbatului cuvintelor in lesa. Un artist al taraganarii si diversiunii.

Andreea Pora 11.05.2016

De același autor

 

 

 

 

Presupun ca a reusit sa-l imbrobodeasca pe  Ciolos facindu-i teorii infasurate in vorbe frumos datatoare din coada ca mecanisme academice, performanta universitara, construirea unui sistem care sa supravietuiasca momentului. I-a explicat ca pentru aceste marete proiecte nu trebuie sa cedeze presiunii publice, lucrurile trebuie facute asezat, ca la carte. Pas cu pas. Uite asa au trecut deja sase luni de mandat si poate raporta, cum i-a spus Miclea, :”sa traiti, in timpul serviciului meu nu vi s-a intimplat nimic deosebit”. Misiune indeplinita. Plagiatorii proaspeti surid intr-o dunga, veteranii, ca Ponta, isi bat joc pe  fata. Stiu ei e stiu. Oamenii sistemului se adulmeca intre ei. Dinspre Curaj, nicio primejdie.

 

In ianuarie, in interviul  pe care  i l-am luat pentru revista 22 spunea ca ”la jumătatea lui februarie să avem comitetele de selecție” ale noilor consilii ale CNATDCU, care va deveni functional la ”sfârșitul lui februarie, jumătatea lui martie”. Ce urmeaza dupa n-are termen, ca asa-i cu marile viziuni.

 

Ceea ce s-a intimplat in realitate e din alt film. De abia in martie este lansat un ”Apel” pentru formarea comitetelor speciale de selectie a membrilor viitoarelor comisii de specialitate, 35 la numar, ale CNATDCU. Comitetele de selectie, tot 35, sunt formate  din 140 de experti, ( vezi lista AICI) din strainatate si din Romania (maoritatea) din care, evident, nu lipsesc dinozaurii (comunicatul MEN). Pentru comisiile CNATDCU se inscrisese pina la data de 22 aprilie 1.117 aplicanţi, numar probabil insuficient pentru”baza de selectie cat mai robusta si vasta” pe care o voia ministrul. Asa ca a prelungit depunerea aplicatiilor pina in 3 mai ca s-o obtina. Acum in CATDCU sunt 408 membri.  Teoretic, listele finale ar trebui sa fie facute publice intre 16-20 mai, perioada in care se vor putea depune contestatii, dupa care urmeaza ceva  destul de neclar. ”Din listele de propuneri întocmite de către comitetele de selecţie, membrii CNATDCU sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, pentru un mandat de maximum 4 ani” ( comunicat MEN)  Se intelege ca ministrul Curaj alege el insusi  din propunerile facute. Doar ca in interviul pentru revista 22 spunea altceva ”Comitetul de selecție va alege o listă cu de două ori mai multe persoane decât avem nevoie în comisia respectivă și după aceea lista aceasta va fi transmisă comunității respective, care îi va alege pe cei care o vor reprezenta pe următorul ciclu în acel mecanism”.

 

Inn sfirsit, cum-necum, dupa 20 mai ar trebui sa existe in sfirsit noul CNATDCU.  Asta doar daca nu se vor mai prelungi iarasi termenele, cele de contestare de exemplu, plus ca nu exista o limita pina la care ministrul trebuie sa semneze ordinele de numire. Orice se poate intimpla, cind cauza si ordinul pe unitate o cer. Miza o reprezinta cele 45 de zile ( calendaristice, lucratoare?) in care trebuie judecati plagiatorii faimosi, in cap cu alergatorul de cursa lunga Ponta, care se  scurg incepind de luni, 9 mai, dupa cum a decarat purtatorul de  cuvint al MEN.  Scoteala arata ca fatidica scadenta pica undeva  spre finele  lui iunie. De precizat ca sesizarea a fost semnata de Cristian Dogaru, lector la University Campus Suffolk din Anglia, profesorul Vladimir Tismaneanu, dr. Lucian Ancu de la University of Geneva (Elvetia) si profesorul Horia Cornean de la Aalborg University (Danemarca), demersurile fiind demarate in 12 martie ( iata ca au trecut aproape doua luni pina ministrul Curaj a catadicsit sa-i dea curs). Revenind la plagiatorii nostri, care CNATDCU ii va judeca, cel vechi sau cel nou? Cel vechi, e format, asa cum arata Hotnews, preponderent din oamenii numiti de Ecaterina Andronescu, la fel si Comisia de Stiinte juridice. Cel nou mai trezeste niscaiva sperante. E deci o cursa contra cronometru, cu final imprevizibil. 

 

Daca luam insa in calcul faptul ca parlamentarii au fost pe aceeasi lungime de unda cu ministrul si au operat in lege ceea ce Curaj voia sa faca prin ordonanta  de urgenta, dar n-a reusit fiind blocat in guvern, finalul este previzibil- o maciuca pentru educatie si un cadou pentru plagiatori. Concret, legea votata saptamina asta in Senat, lasa decizia in ce priveste plagiatele la mina universitatilor, adica exact a celor care le-au creat si tolerat. Universitatile, cu rarisime exceptii, sunt un focar de impostura, o retea de complicitati si interese, in care  valoarea a ajuns vioara a treia.  Nu mai discutam de coruptie si de masinaria de produs bani. Efectele nefaste ale acestei legi sunt mult mai multe: evaluarea scolilor dotorale a fost subrezita, procedura de sustinere a doctoratelor  fost relaxata, acordarea calitatii de conductor de conducator de doctorate revine tot universitatilor, iar plagiatorii pot renunta la titlul de doctor fara nicio problema.  Practic, legea este golita de continut  in ce priveste calitatea si etica. Dupa patru ani, adversarii reformei in educatie, baronii universitatilor mina in mina cu pliticienii si mafia din educatie si-au atins scopul.

 

Ministrul Curaj nu a fost decit un instrument. Nu va putea niciodata sa explice credibil de ce nu a revenit la vechile prevederi ale legii Funeriu, care erau mai mult decit suficiente pentru cazurile de plagiat. Asa cum au spus multi membri ai societatii civile (inclusiv la dezbaterea organizata de Grupul pentru Dialog Social la care a participat inclusiv ministrul), profesori uuniversitari de mare probitate morala si profesionala, era suficienta schimbarea CNATDCU si un ordin de ministru. Pina acum plagiatorii notorii ar fi fost de mult fara titluri. Elaborarea unei ordonante si trimiterea ei in parlament, special parca pentru a fi masacrata legea, e cu ochi si cu sprincene.  Chiar si faptul ca ministrul Curaj nu a spus pina acum nimic despre hacuirea legii arata dimensiunea complicitatilor Sistemul.

 

Prea multe nu se mai pot face pentru a opri dezastrul. Presedintele Iohannis are obligatia sa nu promulge legea, fie si pentru ca nu-si transforma propriile declaratii privitoare la reforma in educatie in pura demagogie. Oricum, legea va reveni in parlament, iar a doua oara va trebui s-o promulge. Mai poate s-o conteste la Curtea Constitutionala, greu de spus cu cite sanse.

 

Nu imi este clar daca premierul e la curent si intelege exact miza si gravitatea. Daca da, e complice si isi va completa garnitura de bile negre cu inca una. Daca nu, nici acum nu-i tirziu sa-l demita pe Curaj. Il va plinge sistemul, educatia nu.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22