De același autor
Nu e clar dacă președintelui îi convine situația, deși asta s-a înțeles din toate acțiunile sale de până acum, dar crede că poate acoperi dezastrul de imagine în ochii electoratului care l-a susținut și votat prin pretenția de a avea o majoritate prooccidentală. Nu-i va reuși, partea activă a acestui electorat, cea care dă tonul percepției, înțelege prea bine că prooccidentalismul va fi doar o zorzoană menită a ascunde realitatea: PSD, cu cei 24% ai săi, va deveni jupân en-titre peste țară și va depinde de voturile extremiștilor. Restul sunt basme.
Situația e de așa natură încât nu există variantă care să ocolească acest adevăr. Chiar dacă PSD și Nicușor Dan vor face rost de la taraba trădătorilor de câțiva liberali, care să accepte să intre în viitorul guvern sau măcar să-l voteze, asta nu înseamnă nimic din punctul de vedere al peisajului de ansamblu. Majoritatea parlamentară care va învesti un astfel de guvern va fi tot una de strânsură, din moment ce grosul PNL, care va respecta decizia ca partidul să intre în opoziție, nu va vota un guvern din care face parte PSD. Așa-zisul „prooccidentalism” va fi ofilit de voturile venite de la excrescențele extremiste ale AUR. Dacă însă aripa PSD din PNL nu va fi convinsă să trădeze, atunci va fi nevoie de și mai multe voturi extremiste pentru a învesti guvernul, așa că pretenția prooccidentală va fi anihilată de-a binelea.
Cât despre guvernul în sine, cu sau fără liberali în el, doar cu PSD sau și cu UDMR, cu premier tehnocrat sau cu Grindeanu, e clar pentru toată lumea că PSD va fi stăpânul absolut și va avea mână liberă la orice. Scenariul va fi unul negru, pentru că știm ce-i poate pielea acestui partid-stat, cea mai bună mostră fiind guvernarea Ciolacu, dezmățul bugetar, clientelismul și habarnismul generând actualul dezastru economic.
Formula premierului tehnocrat, care se impune tot mai mult, este preferată și de PSD, și de Nicușor Dan. Motivele sunt însă diferite. În primul rând, PSD este conștient că un tehnocrat poate aduna mai ușor o majoritate în Parlament la votul de învestitură. În al doilea rând, PSD crede că dacă se folosește de un interpus (indiferent de numele propus, tehnocratul va fi o marionetă a PSD), are mai mari șanse să scape de o parte din responsabilitățile și decontul perioadei complicate economic care va urma. PSD este totuși conștient că nemulțumirea populației îl va lovi ca un tsunami, așa că plănuiește să folosească tehnocratul pe post de paratrăsnet. În al treilea rând, PSD speră să împartă responsabilitatea cu președintele Dan, ceea ce e just.
Pe de altă parte, Grindeanu, presat de baroni, care în mod logic vor ca partidul să dea premierul, spune că își asumă guvernarea, dar o spune cu jumătate de gură. Jumătatea celebră pentru grimase. Normal, știe ce-l așteaptă, înțelege și el că, pentru cariera sa politică, mișcarea poate fi una fatală. Va fi fatală și pentru PSD, scorul de 25% în sondaje ar putea deveni o dulce amintire, peste doi ani. De aceea cred că, dacă până la urmă Grindeanu va fi propus premier, nu va face mulți purici în funcție, iar PSD va provoca o nouă criză politică, adică va pleca de la guvernare în anul alegerilor. Nu va fi greu să obțină o moțiune de cenzură de la AUR, pe care ar fi în stare să și-o voteze doar pentru a se spăla pe mâini de guvernare. E deja expert în acest joc.
Pentru Nicușor Dan, premierul tehnocrat ar fi o altă încercare, cum e și zisa majoritate prooccidentală, de îndulcire a pastilei amare pe care o livrează propriului electorat. Iată, nu am propus un pesedist, ci un tehnocrat, un specialist, nu mă puteți deci acuza că am pactizat cu PSD, vrea să spună președintele. Pentru că are prinsă insigna de olimpic la rever, presupun că totuși înțelege că tehnocratul va fi la mâna PSD. Sau nu?
Și aici ajungem la adevărata problemă: președintele ar putea să aibă o cu totul altă opinie despre PSD decât cea a electoratului său. Altfel, cum se explică faptul că dă cu atâta ușurință, fără luptă, fără o poziție tranșantă și critică, țara pe mâna acestui partid? Pentru bună parte din electoratul activ, cel fără de care nu ajungea președinte, care a suplinit prestația lui submediocră din campanie, PSD este partidul care a ruinat, economic și moral, România, căruia i se datorează suveranismul și extremismul, care fură și guvernează prost, a făcut din clientelism și kakocrație politică de stat, e și a rămas „ciuma roșie”. Chiar nu înțelege și nu e convins Nicușor Dan de răul imens pe care PSD, în toate formele sale, l-a făcut României? Probabil că nu, doar așa se explică apropierea de unul ca Grindeanu și distanțarea de Bolojan, pe care, în asentimentul PSD, a încercat să-l arunce în groapa cu rebuturi politice. S-a înșelat grav și, iată, a ajuns într-o situație fără ieșire, care i-a arătat adevărata față.