Fiara sângerează

Manifestațiile vor continua și trebuie să continue, fiindcă nu mai poți avea încredere în actualii guvernanți. Guvernul Grindeanu, după abrogarea ordonanței și adoptarea bugetului, trebuie, deci, să plece.

Andrei Cornea 07.02.2017

De același autor

 

Au fost minunați. Au îndurat frigul nopților de ianuarie, au strigat din toți rărunchii, au sărit, au dansat, au cântat, au aprins lumini, s-au in­dig­nat, au scris pancarte – unele emoționante, altele naive, multe ironice, pline de umor. Au mărșăluit în număr tot mai mare nu doar în Capitală și în câteva orașe mari, cu tradiție „revoluționară“, pre­cum Timișoara, Sibiu sau Cluj, ci și tot mai mult în alte locuri, considerate „roșii“ până la ei – în Craiova și Iași, în Galați și Bacău, la Bistrița și Su­ceava ori la Ploiești și Constanța, în peste 60 de localități din toată România. În câteva zile au in­vadat piețele, arterele principale, în mod pașnic, cu inscripții, cu tobe; și-au luat copiii cu ei, ca să le dea experiența civismului. Ei înșiși au făcut ex­periența civismului, dacă n-o aveau. S-au or­ga­nizat pe Facebook, și-au stabilit trasee, sloganuri. La sfârșitul demonstrațiilor, după miezul nopții, au adunat gunoaiele din Piața Victoriei. Pe alo­curi, demonstrațiile lor, pline de culoare și vo­ioșie, păreau o sărbătoare populară; dar serio­zi­ta­tea, gravitatea, încordarea erau întotdeauna pre­zente în fundal. În final, PSD și Guvernul Grin­deanu au început să cedeze, ca o corabie putredă care ia apă pe la încheieturi. Nu s-a scufundat în­că, dar naufragiul e aproape. Căci se confruntă cu mareea de neoprit a unui fel de revoluție „de ca­tifea“, așa cum ea ne-a lipsit în 1989 și 1990.

 

Cele mai mari demonstrații de la Revoluție (ba pentru multe orașe de provincie, cele mai mari di­n­totdeauna) au scos, pentru moment, România de pe buza prăpastiei: aceea de a redeveni un stat „iliberal“, un stat la discreția unei oligarhii de ma­fioți, care pretind în chip nelegitim că o victorie la urne le dă dreptul „să facă ce vor“. Duminică la prânz guvernul a abrogat nefasta Ordonanță 13 și lor, sutelor de mii din străzile orașelor țării, le datorăm aceest rezultat în primul rând.

 

E drept să spunem însă că la această victorie de eta­pă au contribuit și procurorii, dintre care sur­priza extrem de plăcută a fost d-l Augustin Lazăr, procurorul general al României. A contribuit esen­țial și CSM, unit într-o rară unanimitate îm­po­triva Ordonanței 13. A contribuit corpul magis­tra­ților și președinta Înaltei Curți; au fost facultățile de drept din câteva mari universități. Și, bine­în­țeles, a fost esențial rolul președintelui Iohannis, care, într-un fel, e cel care a ajutat la declanșarea reacției populare prin descinderea sa intempestivă la ședința de guvern de acum aproape două săp­tămâni; președintele și-a îndeplinit cu asupră de măsură rolul de apărător al Constituției și al sta­tului de drept. Esențiale au fost și presiunile inter­naționale, politice și economice; dacă gruparea Dragnea și-a închipuit că nici America lui Trump, nici Europa cu problemele ei curente nu se mai sin­chisesc de ceea ce se întâmplă în România și că ei pot să-și facă de cap, iată că s-au înșelat grav. Și totuși, fără imensa ri­dicare civică, nimic n-ar fi fost po­si­bil. România adevărată a găsit – ca și-n alte câteva dăți din istoria ei re­centă – resursa paradoxală și de ul­tim moment a unui elan popular ma­jor, care nu doar c-a scos-o din letar­gie, dar – cel puțin pentru moment – a eliberat-o de jugul la care o ban­dă de oligarhi corupți voiau s-o în­hame pe vecie.

 

Și totuși, să nu ne înșelăm. Un­fi­nished business. N-am scăpat de ei. Fiara a început să sângereze, dar tră­iește și va mușca, dacă nu con­ti­nu­ăm. Ordonanța 13, oricât de abjectă, e numai un efect. Chiar aruncată la gunoi, ea, sau alta ca ea, poate reveni peste noi ca un spectru, atâta vreme cât cauza rămâne. (În plus, să nu ui­tăm de restaurația din educație, să­nă­tate etc.) Iar cauza profundă e stilul bolșevic de guvernare asumat de cli­ca lui Dragnea. Secretomania, deci­ziile arbitrare, fără consultarea nici mă­car a partidului său, aroganța de vechil, clientelismul, conspira­țio­nis­mul, disprețul pentru demonstranți calificați drept „soroșiști“ și „io­hanniști“, minciuna pe față – atâta vre­me cât acest om va avea putere, lucrurile nu vor fi în ordine. Iar „stra­da“ a priceput bine. Manifestațiile vor continua și trebuie să continue, fiindcă nu mai poți avea încredere în actualii guvernanți. Guvernul Grin­deanu, după abrogarea ordonanței și adoptarea bugetului, trebuie, deci, să plece. Demisia anunțată (cu jumă­tate de gură) a ministrului Justiției  e prea puțin. Servilismul lui Grindeanu nu mai poate fi și nu va mai fi to­lerat. El nu mai trebuie să rămână la cârma Executivului. La mai puțin de două luni de la învestire, nu se mai bu­cură de încrederea unui foarte ma­re număr de cetățeni. Nu se mai bu­cură de încrederea mediului de afa­ceri și nici de aceea a partenerilor in­ter­naționali. Și – aș zice – nici de în­crederea partidului său. Tuturor le-a apărut drept o marionetă, o parodie. Mandatul său e ruinat și trebuie să se încheie cât mai repede. PSD, care are deocamdată majoritatea în par­la­ment, are datoria să găsească un nou premier care să formeze un guvern ceva mai capabil și mai onest.

 

Oricum, deja PSD e cu cel puțin un pas în urma cerințelor societății. Tre­buie să se grăbească. Dar oare a în­țe­les, măcar în ultimul ceas, despre ce e vorba? Nu sunt deloc sigur. Săp­tă­mâna care începe ne-o va arăta.

 

Deocamdată însă, neuitând să arătăm gratitudinea noastră acelora, mulți la număr, care tremură, dar și cântă în continuare în străzi și piețe nopți de-a rândul, ne putem îngădui să ne bucurăm un moment. Da, e adevărat: mulțumită lor, Fiara sângerează!

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22