De același autor
Premierul Ponta va fi prezent la deschiderea Salon du Livre, la care România este invitată de onoară. Cu câteva zile înaintea de deschiderea târgului de carte s-a confirmat faptul că mai mulți scriitori nu vor participa: Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara, Augustin Buzura și D.R. Popescu, ultimii avansând motive medicale.
Cel mai important eveniment cultural al anului 2013, la care România participă ca invitat de onoare, grație performanțelor Institutului Cultural Român condus de fostul președinte Horia-Roman Patapievici, este Salonul Cărții de la Paris, care-și deschide porțile între 22 și 25 martie. Această recunoaștere venea după ce, în 2012, România a fost invitată de onoare la târgurile internaționale de carte de la Torino și Praga, iar în 2010, la Madrid, la cel mai mare salon internațional de carte din lumea hispanică.
La 11 aprilie 2012, Sindicatul Național al Editorilor din Franța a anunțat public decizia de a acorda României statutul de invitat de onoare la Salonul Cărții. În centrul expoziției, în cel mai circulat spațiu, România va avea un stand de 400 de metri pătrați. Salonul Cărții a fost vizitat în 2012 de 192.000 de persoane. În medie, participă peste 1.000 de expozanți din 40 de țări, peste 30.000 de profesioniști ai pieței editoriale internaționale și peste 2.000 de autori din întreaga lume. Salonul Cărții de la Paris este unul dintre târgurile de profil care contează cu adevărat în lumea scrisului. Este o tribună pe care puțini au șansa să urce, tocmai de aceea este atât de râvnită. De pildă, în 2012, invitată de onoare a fost Japonia, care are resurse incomparabil mai mari decât ale României.
Activitatea consistentă a ICR Paris a făcut posibilă alegerea României. Începând cu 2009, ICR Paris s-a ocupat de standul României la Salon du Livre și a făcut-o într-un mod profesionist, lucru remarcat de organizatori. În ultimii ani, tot grație eforturilor ICR și ale Centrului Național al Cărții, departament în cadrul ICR, s-au creat condițiile – prin finanțarea de traduceri și acordarea de burse traducătorilor – unei explozii a literaturii române în Franța. Activitatea din ultimii ani a ICR Paris a fost tot mai convingătoare, colocviul Cioran – le pessimisme jubilatoire fiind unul de referință în lumea culturală pariziană.
La un salon de carte, cum este cel de la Paris, miza o reprezintă traducerile. Câteva contracte cu edituri importante pot schimba destinul unui scriitor, iar prin intermediul cărților o țară poate deveni mai interesantă, o cultură mai atractivă. Criza economică a lovit și editurile occidentale, casele de producție, galeriile de artă. În acest context, disponibilitatea pentru contracte cu scriitorii de limbă română este mult mai mare, în ciuda faptului că România are o imagine foarte proastă în Franța, iar din punct de vedere cultural nu stârnim un interes prea mare. Pentru editorii francezi, publicarea unui scriitor român este un pariu, dar și un risc. Subvențiile de carte oferite de ICR erau cele care reduceau riscul economic, permiteau multiplicarea proiectelor culturale între Franța și România. Tocmai aici ratează nepermis Guvernul Ponta. După ce că n-au avut niciun merit că România a fost invitată de onoare la Salon du Livre, orbite de ură, PSD–PNL l-au destituit pe președintele ICR, Patapievici. Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită! Ai făcut ceva bun pentru țara ta, nicio problemă, vei fi terfelit în așa fel încât îți va fi teamă să mai ieși din casă și vei regreta până la moarte că n-ai emigrat la tinerețe. Mai mult, Ponta și Antonescu au dezlănțuit o campanie de presă de o abjecție inimaginabilă împotriva intelectualilor neînregimentați în corul isteriei anti-Băsescu, dirijate de Antena 3. Victime – de la Andrei Pleșu și Mircea Cărtărescu la traducătorii de literatură română din diverse țări occidentale, care au fost acuzați că, în calitate de agenți ai SIE, ar fi acționat în sprijinul lui Băsescu cu ocazia loviturii de stat eșuate din vara anului 2012. Însă, tocmai „agenții de influență“, devoalați la televiziunea lui Felix de „deontologii“ Roșca Stănescu, Chirieac, Ciuvică și Tudor, ar fi trebuit să traducă opera scriitorilor români pentru a-i convinge pe editorii francezi că merită publicată. Oricum, nu va mai fi cazul, pentru că bugetul ICR a fost tăiat din vara 2012, încât participarea României la Salon du Livre va fi mult sub așteptări. Miza statutului de invitat de onoare erau tocmai cărțile publicate în traducere, care nu s-au mai contractat, de vreme ce noua conducere a ICR, instituție de stat, plătită de bani publici, are de dus războaie politice împotriva fostului președinte Patapievici, a vicepreședinților Mircea Mihăieș și Tania Radu sau a directoarei ICR Paris, Katia Dănilă. Astfel, cărțile traduse în franceză care se vor afla pe rafturile salonului sunt contracte mai vechi, realizate în timpul mandatelor lui Patapievici, sau măcar începute atunci, avansate suficient de mult în momentul destituirii lui Patapievici și finalizate recent. Nici vorbă de o explozie de traduceri din autori români în franceză. Or, tocmai asta era miza participării României, să publice cât mai mulți autori români la edituri cât mai prestigioase din Franța. Exact asta nu se întâmplă! În loc ca Ponta să crească bugetul ICR pentru ca participarea să fie un mare succes, pe care l-ar fi putut politicianist revendica, a tăiat din banii pentru pregătirea participării României la Salon du Livre. În vară, presa franceză chiar își punea întrebarea dacă guvernul uselist mai este capabil să asigure reprezentarea României ca invitat de onoare.
În fond, ce atâta export de cultură românească, ce atâtea traduceri? USL strigă lozinci naționaliste la Antena 3 ca pe vremea lui Ceaușescu, nu-i suficient pentru propășirea nației?! Un plagiator, oricât de versat ar fi în mlaștina politică dâmbovițeană, de la statura celor 75% pagini plagiate în teza de doctorat, nu poate înțelege miza pătrunderii culturii române în Franța, o piață extrem de sofisticată. Contextul acestei participări, dominat de criza economică, este extraordinar de favorabil scriitorilor români. Să ratezi într-un context atât de favorabil este nu doar rușinos, este o probă de prostie. //
